Radu Adrian Gelu - La peşte...

Miauuu... sunt Rică Motan
Mare pescar lângă borcan
Visând că are ea balta peşte
Nasul sticla nu-şi dezlipeşte...

Pândesc cu ochii la ţintă
Borcanul să nu mă mintă
Cum peştii-s la strântoare
Înotând acolo lin fiecare...

Atent fac plan după plan
Cum să-nhaţ un ciortan
Fără a-mi mura blăniţa
Udănd lăbuţa ca undiţa...

Ah ce nu-mi deloc place
Peştii-s numa-n băltoace
Mai au şi mii de ace oase
Iar burtica cine-mi coase...

Stau şi socot dacă o să pot
Să prind unul intrat-n bot
Că nici mustaţa nu se mişcă
La înotul peştilor-n morişcă...

Cum tot n-am prea ce face
Borcanului nu-i voi da pace
Păzind să nu fugă peştii, apa
Îi leg strâns tare cu pleoapa...

Corina Nica - Ghiocel pentru mama

Mamă dragă, am ales
Să-ţi aduc un ghiocel
E plăpând şi mititel
Pentru tine l-am cules.

Aş vrea să-ţi aduc mai mult
Dar sunt mică mititică
Şi din curtea lui Mitică
Ghiocelul mic l-am rupt.

El înseamnă pentru mine
Dragostea mea pentru tine
Strânsă într-o inimioară
Desenată cu cerneală.

Pentru că m-ai sărutat
Îţi mai mulţumesc odată
Că mereu eşti devotată
Nouă, necondiţionat!

Mirea Roxana Mihaela - Primăvara

Azi m-a trezit aroma proaspătă de cafea,
Dar şi raza fierbinte ce pe faţă îmi bătea
Şi-am aruncat un pumn de apă rece pe al meu chip,
În timp ce ascultam al păsărilor dulce cirip.

Am plecat într-o plimare prin a Codlei pădure,
În gând cu o nebună poftă de mure
Şi-am tăcut, în depărtare zărind ceva neobişnuit,
Erau două veveriţe ce se deşteptau intr-un clipocit.

În jurul meu se întindea un covor multicolor,
Iar printre copacii foşnitori alerga un grabit izvor.
M-am oprit să-mi potolesc setea cu o gură de viaţă,
Adulmecând mirosul şi-un verde viu de verdeaţă.

Şi am ajuns pe Magură, a oraşului arcadă,
Ce mai avea în jurul ghioceilor zăpadă ,
Pe lângă ei, am mai cules şi parfumaţi brebenei,
Apoi spre casă, am străbătut cunoscutele alei.

(Mirea Roxana Mihaela – Poezii pentru copii, 01.03.2012)

Mara Gabriela - Iata-ma-s, eu sunt chiar Mara

M-am gatit, mi-am pus bratara,
Buzele mi le-am rujat
Cu un rosu colorat.

Pe la ochi dau cu albastru
Si cu galben, de la astru.
In obraji un roz strident
Cum se poarta-n occident.

Asaa, acum parul...
E cam lung. Ce-ar fi sa-l tai?
Numa` dintr-o parte, poate
Sa semene cu-un evantai.

Buuun, acum rochita trebe`!
Ale mele nu-mi mai plac.
Ce-ar fi sa incep o tura
Pe la mama prin dulap?

Waw, ce rochie frumoasa
Am gasit printre comori.
E ascunsa, pitulata,
Dar de mine, poa` sa scapa?

Ia sa vad! Imi vine bine?
E cam lunga putintel...
Las` c-o fac sa-mi sada fixa
Cu lipici si forfecel.

Uite-ma-s! Nu ca-s frumoasa?
M-am gatit, vopsit, frezat.
Mama cand ajunse acasa
I-am dat iar dureri de cap...

``Nu-i nimic, te iert din nou
Ca doar azi e ziua ta.
Da` de maine schimbam foaia!``
Asa-mi spune mereu ea...

Mirea Roxana Mihaela - Telefon...

Una după alta, azi noapte le-am scris
Trei poezioare spuse ca în vis
Căci se pare, când se-aşterne insomnia
Mă apucă ... inspiraţia.

Vă daţi seama cât mi-a luat
Aşezată stând pe pat
Unde credeţi că am scris
Inspiraţia din vis?

Stând pe pat, neavând somn
Ca să nu-mi pierd din idei
Am scris tot pe telefon
Am salvat, am dat OK!

(Mirea Roxana Mihaela – Poezii pentru copii, 20.02.2012)

Radu Adrian Gelu - Tăcerea, zăpadă grea...

Auzind tăcerea ca zăpadă grea,
în toţi porii înveşmântaţi-n ea,
mantie umedă pe suflul pustiu,
îmi pare tristeţea-n alb-argintiu...

Căutând sufletului căldura vie,
arunc visul-n stele din galaxie,
cu speranţa a găsi acel destin
dorit sub al inimii baldachin...

Spărgând tăcerea-n strigare mută,
fără ecou doar natura m-ascultă,
ca şi pe-o frunză căzută în uitare,
destinul îl voi avea-n reîncarnare...

Înfrunzind-n smirnă a vieţii copac,
valurile de tristeţe mi-s afrodiziac,
acoperind ramurile-i-n cea morfină,
speranţă că verdea iubire o să revină...

A Whisper Away - Amintește-mă

Amintește-mă...
în gând, în vis, în privire.
Pot să-ți fiu orice si nimic strivit între tot şi toate
și pot să-ți fiu zâmbet când lumea plânge.

Amintește-mă...
pot să-ți fiu glas de lacrimă
în colțul privirii învolburate de prea mult căprui
când lumea râde fără rost.

Amintește-mă...
și voi lupta cu întunericul din pasul destinului
ca să-ți aduc în fiecare vis
culorile din curcubeu.

Amintește-mă...
si-ți voi preface ploile reci
în șoaptele unei veri neuitate.

Whisper ~ 27.02.2012

A Whisper Away - Azi

N-am încercat să iau din tine
nimic din ce n-ai vrut să-mi dai.
Nu te-am legat în cer de mine,
nu ți-am cerut promisiuni de rai.

Mi-am împletit pe-un colț de lună
plăpândă, bătaia inimii într-o poveste
ce la-nceput credeam că e eternă,
dar s-a sfârșit prinzând târziu de veste.

Azi, nu mai zbor cu fluturii de noapte,
îl caut în cer pe cel ales la sfat de îngeri.
Știu sigur că-mi va coborî-ntre șoapte
luându-mă să-i zbor prin infinite ceruri.

Whisper ~ 24.02.2012

Ovidiu Stan - Dor de libertate

Visez la tine, libertate,
Ca un muribund la împăcare,
Ca o femeie ce nu poate..
Copilului să dea născare.

Ca bobul ce-aşteaptă o vară
Să fie spic de grâu în dar,
Ca cea lăsată tristă-n gară
Torcând doruri de dulce-amar.

Visez la tine, libertate,
Ca un menestrel dup-o chitară,
Te înconjor în castitate,
Cu serenade lungi de seară.

Aş vrea să pot, nu ca amantă,
Să-mbrăţişez viaţa cu tine,
Cununi pe creştet să îţi pun,
Să mi te am la rău şi bine.

Visez la tine, libertate,
Ca un pământean la nemurire,
Pe buze mi te-aduc cu şoapte
Când mă trezesc din adormire..

17 Septembrie 2010, Ovidiu Stan 

Ovidiu Stan - A iubirilor strânsoare

Mă-nţeapă inima şi-acum,
Se strânge cât e ea de mare
Luptând cu viaţa, nu ştiu cum,
Căci am lăsat-o de nebun
Prin a trăirilor vâltoare.

Palpită izgonind suspine
Cu rugă către ursitoare,
Să-i curme-a dorului cruzime,
Că nu e nimeni să-i aline
Plesniri de bici usturătoare.

Să fie preschimbată-n piatră,
Departe azvârlită-n mare,
De o vei căuta vreodată
Să n-o găseşti, c-a fost iertată
De a iubirilor strânsoare.

15 Septembrie 2010, Ovidiu Stan