Visez la tine, libertate,
Ca un muribund la împăcare,
Ca o femeie ce nu poate..
Copilului să dea născare.
Ca bobul ce-aşteaptă o vară
Să fie spic de grâu în dar,
Ca cea lăsată tristă-n gară
Torcând doruri de dulce-amar.
Visez la tine, libertate,
Ca un menestrel dup-o chitară,
Te înconjor în castitate,
Cu serenade lungi de seară.
Aş vrea să pot, nu ca amantă,
Să-mbrăţişez viaţa cu tine,
Cununi pe creştet să îţi pun,
Să mi te am la rău şi bine.
Visez la tine, libertate,
Ca un pământean la nemurire,
Pe buze mi te-aduc cu şoapte
Când mă trezesc din adormire..
Ca un muribund la împăcare,
Ca o femeie ce nu poate..
Copilului să dea născare.
Ca bobul ce-aşteaptă o vară
Să fie spic de grâu în dar,
Ca cea lăsată tristă-n gară
Torcând doruri de dulce-amar.
Visez la tine, libertate,
Ca un menestrel dup-o chitară,
Te înconjor în castitate,
Cu serenade lungi de seară.
Aş vrea să pot, nu ca amantă,
Să-mbrăţişez viaţa cu tine,
Cununi pe creştet să îţi pun,
Să mi te am la rău şi bine.
Visez la tine, libertate,
Ca un pământean la nemurire,
Pe buze mi te-aduc cu şoapte
Când mă trezesc din adormire..
17 Septembrie 2010, Ovidiu Stan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu