a lăcrimat cu clipe seara
ca roua pură în grădină
când se-auzea cântând vioara
balada-i tristă în surdină
a lăcrimat cu clipe anul
prea trist privind veşmântu-i dus
în plânsul lui era aleanul
şi jalea binelui apus
a lăcrimat cu clipe veacul
peste întinsul omenesc
cât vremea nu găsise leacul
celor ce încă războiesc
a lăcrimat cu clipe timpul
peste întreaga zămislire
omagiu vieţii era picul
ca o târzie izbăvire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu