Doar marea - de Lavinia Amalia

Toamna-si intinse bratul uscat
Spre rasaritul ingenuncheat
Porumbeii-au zburat in locuri pustii
Sa teasa-apusul durerilor vii.
Doar un maslin infrunzeste hoinar
Sub ploile-abstracte pe-al visului mal
Pe-altarul tacerii ,jertfita e soapta
Cu focul luminii se mistuie noaptea.
Pe cand timpul isi numara rostul in vant,
Numai linistea mea nu vine la rand,
Iar scrinul iubirii e rupt legamant...
Doar marea ma cere
sa-i fiu
Sfant pamant