Ascunde-ma... de Lacramioara Lacrima

Ascunde-ma in al tau gand

Cand toamna se asterne,
In orice frunza ca si cand
Prin ploaie nu se pierde,
Dar ea se aseaza, asa pe jos,
Dansand prin aer friguros,
Batuta de vant furios
Dintr-un copac mai majestuos…
Si-n bruma ce se lasa sumbra
Pe iarba cea care-i uscata,
Caci amintirea nu-i in umbra
Pastram iubirea cea nevinovata.
Ascunde-ma-n inima ta
Uite, a ramas in urma vara
Tu, da-mi mereu iubirea ta
Sa-i vad toamnei culoarea
Cu galben atat de-auriu
Miros deosebit de fan cosit
Deloc singura sa nu fiu
Iar tu, sa te simti mult iubit…
De vei avea candva tristetea
A stropilor din norii grei
Eu am sa ies cu frumusetea
A dorului ce ies din ei…
*
Ascunde-ma sub pleoapa ta
Cand esti mai trist sa fiu cu tine
Nicicand sa nu-ti las lacrima
Pe-obrazul tau ca sa mai vina,
S-apar discret in visul tau
Cu dragoste sa iti vorbesc
Si conturand doar chipul meu
Zambind sa-ti spun cat te iubesc,
Ca niciodata sa nu uiti
Ca undeva in lume-i cineva
Oriunde-ai fi e-oranduit
Sa fii al meu…sa fiu a ta…
Ascunde-ma in viitor
Iubita sa-ti raman si acum,
Chiar daca voi trai in dor
Nimic nu-mpiedica un drum
Al dragostei ce ne-o purtam
Ca-i vara, primavara, toamna,
In iarna inghetata o sa luam
Pe noi haina iubirii…ca e calda...
Ascunde-ma la tine, orisiunde,
Lasand iubirea mea, sa te patrunda,
Urat ca sa iti tin, sa-ti fie bine,
In toamna… frunza nu stie sa planga…