Iubita mea, n-ai grijă... de Cătălin Codru

Să nu te-ngrijorezi iubito,
Am stins eu felinarele prin parcuri...
Şi curcubeiele pierdute...
Să nu se mai rănească-n garduri.

M-am îngrijit şi de alei,
Am măturat de-acum toţi paşii,
I-am curăţat cu sârg şi cu temei,
Să nu-i strivească-n goană pătimaşii.

Din liliac am scuturat parfumul,
Cum vântul adia odinioară,
N-a mai rămas în viaţă decât unul...
Cel care înflorea întâia oară.

Ştii banca noastră... am mutat-o,
Să nu se-aşeze alţi nebuni pe ea,
Doar luna... n-am împrumutat-o...
Era prea singură... frumoasa mea.

Iubita mea de-acum să nu ai grijă...
Căci greierii s-au risipit... de-a lor orchestră.
S-a dus şi taina... n-a rămas vreo vrajă,
Care-ar putea fura cumva, povestea noastră.