sâmbătă, 16 februarie 2013

Iubindu-te, m-am preschimbat în munte de Ovidiu Oana-pârâu


Bazar cu fleacuri şi trăiri mărunte
Am fost sau, poate, doar telal veros;
Iubindu-te m-am preschimbat în munte
Zi de Brumar cu soare zgrunţuros.

Păream un zeu iar tu o muritoare
Scrutând fuioare ce-mi mijeau pe tâmple
Cuvintele -suvoaie trecătoare-
Goneau spre tine îndrăznind să umple

Ca fluviul marea, ori ca râul vadul
Strivind destinul sub porniri nebune
N-aveam habar ca ele sunt răsadul
Ce va-ncolţi în mine ca minune.

De prea mult bine ne-am lipsit de lume
Făr' de-ai pofti la viitoare nunţi
Ea neştiind să-i dea iubirii nume
Nu are-a cere să colinde munţi.

Te-a ocrotit pădurea, pernă steiul,
Din fulgi de nea ţi-am zămislit pocladă
Nici gând de somn, în doi ţeseam temeiul,
Pârâul fiu, miri, munte şi Naiadă.

Ne-ascunde noaptea sub umbrar de astre,
Te-mbrăţişez cu-atingeri de cascadă
Munte sub munte, icnetele noastre
Alungă zorii, nimeni să ne vadă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu