Iubire
anotimp fără îngeri
nu ți-am simțit niciodată căldura…
Am vrut să-ți desenez
cândva
un contur…
Făptura ta nu era
decât
un biet poem nerostit
un stol de vrăbii
respirând o spaimă
continuă
într-un univers închis
unde
când și când
păsări albe măsoară
densitatea sângelui
rămas…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu