duminică, 24 iunie 2012

Viaţa ca o artistă de Costel Suditu


În fiecare zi refaci acelaşi drum
Fluturând în vânt cosiţele-ţi de aur,
Ce tânără erai!... mlădiţă ca de ulm
Te unduia-i în zare cu paşi sfioşi prin lauri;

Trecu atâta timp, din ochi nu-ţi pieri clipa
Când noi eram solfegiul iubirii pe pământ,
Nu vrei s-arăţi regretul şi nu accepţi risipa
Atâtor ani ce ninse în părul tău cărunt;

Priveşti zâmbind în zare, doar tu mă vezi venind
Cu tremurul ce-aşează atâtea amintiri...
Doreşti cu nerăbdare un vis îmbrăţişând;
Şi-acum mai simţi căldura de când eram doi miri;

Zâmbeşti cu ochii-n lacrimi şezând pe treapta prispei
Unde săruturi Lunii iubind sacrificam
Neştiutori atunci de poftele artistei,
Era frumos machiată, noi nu ne pricepeam;

Plecai din timp, rămas-ai doar tu pe treapta vieţii,
Zâmbeşti plângînd sub Lună, ştii că mai e puţin
Până la ceasul mare când roua dimineţii
Va fi pe-o nouă cruce cu mine-n cimitir.

FOCUL de Ines Popa

De-atâta dor tot pribegesc
arcuşuri pe vioară
şi dangăte de clopot cresc
în Sfânta Catedrală.
Mai rătăcesc într-un alt eu
cautându-te pe tine
şi-uitând de vis îmi amintesc
că locuieşti în mine!

Şi-atunci mă-ntreb de ce mi-e dor
de tine câteodată,
şi toarce-n mine lung fuior
de dragoste visată ?
Curând nu va putea-ncapea
atâta dor şi lacrimi
în trupul meu unit cândva
cu ale tale patimi.

Rănit de moarte uneori,
eşti foc erupt dintr-un vulcan 
şi n-am nici apă de izvor
să sting tot focul meu de dor,
nici porţi să evadez din vis.
Iubirii candele-am aprins
şi arde-n mine tot ce eşti,
doar tu-l poţi stinge,mă iubeşti?


Ines Popa

Dorinta de Lavinia Amalia

Cand sunt lovita-n neguri de minciuna
Cand valurile imi aduc furtuna
Alerg la Tine sa gasesc scapare
In palma Ta,balsam si alinare
Caci esti minunea mea in ceas de seara
Si ma ridici cand totul ma doboara
Ma-adapostesti la piept cand mi-este frica
Respir prin Tine-n fiecare clipa
Suntem uniti ca apa cu izvorul
Inalta-ma,arata-mi cum e zborul
Spre-naltul infinit al nemuririi
Sa-ti pot canta in slava cu zefirii
Si sa recit altarele iubirii...

Un fulger de Costel Suditu

Un fior 
Cuprinde tot,
Chiar şi gândul;
Ţine mai puţin 
De cât o trecere în nefiinţă
A unui om;
Dacă te-ai putea conecta la
Energie lui
N-ai mai muri;
E cel mai sublim dat;
Un fulger uman.

De ce? de Costel Suditu

Părtaş acestei vieţi
Nu mă încadrez normalului,
Trec fără să pricep;
Ştiu că odată voi reuşi;
Până atunci multe
Mă urmăresc iritate
Că nu dau atenţie;
Nu merită;
Ştiu că nu trebuia să fiu acum;
De ce să schimb
Când pot să fac?

Cu Tine! de Mariana Mihai

Când pașii grei,durut mă poartă
Pe drum cu spini și maracini...
Privesc spre fruntea-nsângerată
... Și Te aud ce-adânc suspini.

Când cred ca nu mai am putere
Și mi se stinge-a mea voință...
Tu mă ridici pâna la stele
Și-mi spui că totu-i cu putință.

Dacă iubirea-n piept îmi seacă
Și bunătatea îmi dispare...
Eu simt cum dinspre Tine pleacă
...Belșug de binecuvântare.

Cu Tine, viața are sens...
Cu Tine, Doamne, zi de zi,
Îmi port durerea-n univers
Și mă agăț de veșnicii!

(Mariana Mihai,11 mai 2012)

Te iubesc... de Lacramioara Lacrima

Vino! de Radu Adrian Gelu

Vino iubire, vino!... Buzele, ochii şoptesc,
şi inima ascultă ecoul acestei clipe eterne,
oprindu-se la chemările ce ne contopesc,
când sufletul calea universului ne aşterne…

Vino!… Vino!... Buzele, trupu-mi te doresc,
secundă a visului bulgăre de foc şi scântei,
în iluzii ce sub Soarele Paradisului se topesc 
sunt aripi de ceară în zborul spre ai iubirii zei…

Vino!... Să mă strecor în privirea-ţi căpruie,
buzele-mi în conturul gurii-ţi cuib a-şi face,
ca o briză de mare uşa fiorilor să o descuie,
în răsfăţul de mângâieri dorul a-ţi satisface…

Vino!... Eşti magica înfiorare a inimii violă,
cu strunele-n vibraţie de patimă arzândă,
râurind cascade-n tumult în fiece alveolă,
te cheamă undeva, mai departe, flămândă…

In dragoste… de Lacramioara Lacrima


Sunt zile, nopti la rand,
Clipe care se scurg
Cand tu imi esti in gand
Si-n dragoste imi curg
Sunt ore…pas cu pas
Dar suntem impreuna
Nu fac nici un popas
Sub soare sau sub luna
Sunt amintiri pe care
Le-am strans intr-un album
Iubind fara-ncetare
De cand ne stim…oricum
Sunt cai in viata noastra
Parcurse impreuna
Simtind taina albastra
Am stat mana in mana
Sunt vise ce-am visat
Ca sa le faurim
Nimic n-a-mpiedicat 
Sa le si implinim
Sunt prea departe…poate
Cu dorul ma-nvelesc
Prin tine am de toate
De-aud iar…” Te iubesc ! “

Sunt ganduri impartite
In orisicare vreme
Oricand au fost rostite
Sortite sa te cheme
Sunt versuri de iubire
Pe care ti le-am scris
Din suflet si simtire
Creand un paradis…
Sunt cantece gingase
Si-n dans, tu m-ai cuprins,
Strofe-n poem partase
La dragostea ce-a-nvins
Sunt sunete in noi
Saruturi ne unesc
A tale buze moi
Atat ma zapacesc
Sunt razele de soare
Ce-n zile insorite
Ne scoate la plimbare
In vorbe dulci…iubite
Sunt stropii cei de ploaie
Obstacol nu ne pune
Iubirea nu se-nmoaie
Si soare nu…apune…

De la inceput… de Lacramioara Lacrima

De la inceput
Parca am stiut
Ca tu esti, vei fi,
Cel ce-l voi iubi
Intr-o zi de vara
Pe cer, cu mult soare,
Mai pe inserat
Mi-ai dat ce-am visat
Tresarind in vise
Usa mi-ai deschis-o
Si-n inima mea
Dulce, dragostea,
A intrat placut
De la inceput…
Ochii tai senini
Stele in lumini
Suflet zambitor
Mi-a trezit un dor,
Dorul de iubire
Sa am fericire
Valuri spulberate
Sa le-alung indata
Lacrimi din durere
Se duc si vor piere…

De la inceput
Cand te-am cunoscut
M-am pierdut cu firea
Presimtind iubirea
Din drum m-am oprit
Un gand s-a ivit
L-am urmat pe loc
Sigur ca-i noroc 
Destin…nu-i tarziu
De tine sa stiu
Uite definesc
Cuvant “te iubesc!”
Iata-ntaia oara
Il spun, ma-nfioara.
Dulce mangaiere
In suflet placere,
M-ai facut sa cred
Vise nu se pierd
Mister are sens
Iubire ai ales
Ma-ntelegi mereu
Si cand mi-este greu
Ne-am atras acut
De la-nceput…