SARUT de Emil Marian

Pe cand ea nu avea habar,

S-a strecurat usor prin nuri,
Sa ia sarutul sale-i guri,
Ce-i dulce miere si nectar.

De-a lui aroma ametit,
Se las-usor imbratisat,
De-a sale brate infasat, 
Iar rataceste-n labirint.

Ratacire nesperata, 
La care-adesea a visat,
Pe cand sta trist si-nsingurat
Cu-a sa viata disperata.

Si a ei gura este leac,
Parfum de viata si de dor,
Ce-ar vrea-o orice muritor,
Ca sa iubeasca pana-n veac.

Pecete este-al lor sarut.
Si dezmierdarile ce vin
Alung-al noptii lung suspin,
Si este iar un inceput.

07.06.2012

Pierdut in lume de Emil Marian

Prin lume umbla cam nauc, 

In doi, dar singur ca un cuc,
Zile ii trec,altele vin, 
Dar viata-i este un pelin.

De bunavoie exilat, 
Pe unde iapa s-a-ntarcat,
Plecat in lume la castig,
Desi e cald, moare de frig.

Sufletu-i singur plange-acum,
Viata trecuta-i doar un fum,
A risipit atatia ani
Si ce-a ramas… e de doi bani.

Si uite-asa ratacitor
Se usca sufletu-i de dor,
El umbla trist si-nnourat,
De asta lume saturat.

M-ajuta Doamne! el sopteste
Sa stiu cine ma iubeste,
Ca grea povara mi-e sa car
Cu sufletul asa hoinar.

Ca umbla dorul calator
Nu mai e mult si poate mor,
Si las asta lume veche
Fara sufletu-mi pereche.

1 iunie 2012

Dorinta de Emil Marian

Iti simt invaluirea-ncet

Si parc-aud a tale soapte
As vrea sa pot sa fiu poet
Si sa iti scriu in miez de noapte.

Poate-un sonet sau un rondel,
O poezie de iubire.
Sau poate doar un cantecel
Cu sunet tandru de psaltire.

Si-as vrea sa-ti spun ca te iubesc
Si-s urmarit de multe ganduri,
Dar nu stiu sa le pritocesc
Si sa le-asez acum in randuri.

De-aceea eu te rog iubire
Sa ai cu mine-ngaduinta
Si sigur iti voi da de stire
Cand asta fi-va cu putinta.

30 mai 2012

SPERANTA de Emil Marian

Iubirea ta e-n mine si tare ma mai doare.

Tacerea prelungita o simt cum ne desparte.
Iuirea ta e-n mine si o sa ma omoare.
Si simt cum ma apropii din ce in ce de moarte.

As vrea sa fii cu mine, in brate sa te strang.
Si –n dulcele sarut sa iti soptesc iubirea.
Sa pot sa te iubesc, sa incetez sa plang.
Sa fii una cu mine, sa pipai nemurirea.

Adorm cu tine-n gand si somnu-i zbuciumat.
Nici pe acest taram nu-i viata linistita.
Ma zvarcolesc si gem si ce e mai ciudat
Ca ma trezesc vorbind cu tine, a mea iubita.

Dar visul se destrama si atuncea tu dispari
Si ma trezesc iar singur, simtind ca-s parasit.
Incepe-o noua zi si sper c-o sa apari
Soptindu-mi iarasi tandru ca sunt al tau iubit!

martie 2011

ULTIMA IUBIRE de Emil Marian

Ca din neant ai răsărit,

Micuţă şi fragilă.
Din prima clipă te-am iubit
Frumoasa mea copilă.

Deodată viaţa are sens
Şi totul e simţire
Trăiesc din ce în ce mai dens
Ultima mea iubire!

6 decembrie 2009

Cu susu-n jos de Emil Marian

În prag de iarn-ai răsărit.

Cu râsul tău cel gâlgâit.
Şi-n felul tău copilăros
M-ai răsucit cu...susu-n jos!

Principii, reguli au apus.
Şi nu mai sunt acuma sus.
Sunt bine, dar şi-ntors pe dos.
Căci viaţa-mi e cu... susu-n jos!

Tânjesc la ani de tinereţe
Acum în prag de bătrâneţe.
Şi totul este mai frumos
Iubind aşa cu ...susu-n jos!

Iubesc un înger sau un om?
Noapte de noapte nu am somn!
Adorm în pat, mă trezesc jos.
Căci totul e cu...susu-n jos!

În ceruri Domnul hohoteşte!
Văzând cum dragostea-ţi trezeşte
În mine ce e mai frumos.
Chiar dacă sunt cu... susu-n jos!

6 decembrie 2009

E m i n e s c u l u i de Iurie Osoianu

... Şi stă să ploaie cu venin 

Venin de şarpe 
Peste poemul tău divin 
Şi peste moarte 

În lume totu-i mărginit 
Durerea- nu 
Ploua venin cu infinit 
Rădeai doar Tu ...

GENEZA de Patricia Serbanescu

Din praf de stele şi cuvânt
Formând creaţia divină,
Venit-am pe acest Pământ
Ca O sămânţă de lumină.

Suntem un bulb de floare rară
Poate un vreasc, un boţ de lut,
Ori poate-un fulg al unei aripi
De înger sau de demiurg…

Gândul fugar, dumnezeit,
Doar cu iluzii e plămădit,
Timpul şi spaţiul s-au contopit
Speranţa-n în suflet, a rodit....

Suntem o rădăcină ancestrală
Fragmentul unic din multiplu,
Un mugure, o stea primordială,
Plecaţi apoi în marele periplu.

Din stropul viu universal
Şi praf din hăul abisal
S-a frământat şi s-a dospit
Lumina... lut însufleţit.

Şi înzestraţi cu strălucire
Curând ne transformam în rug,
Trăgând smeriţi plini de iubire
Cu boii Domnului, la jug.

PROFETIC GÂND... de Patricia Serbanescu

profetic gând mă tot încearcă

n-aş vrea ca vara să mai treacă...

m-adie vânt cutremurat
când văd acum, cât te-ai schimbat...
ţi-am fost mereu balsam şi leac,
şi nu pot gândul să-l împac.
liană-aş fi, să cresc pe tine
să ne-agăţăm de-un ultim nor
şi aninaţi, de-oi fi cu mine
ne vom vărsa amarul dor...

atunci, pe buze-ţi presar miere
aripi se-ating spre nemurire,
inima-mi bate pe sub piele,
când ţi-oi vărsa adânc... iubire.
cu mâinile te-aş tot cuprinde
agăţ şi luna când se scaldă...
în noapte, viaţa mi se frânge
când lipsă e... suflarea-ţi caldă...

aş adia cu blânde lire
să mă alinte-ntr-o chemare,
las şoaptele să se deşire
având frisoane... în spirale.
profetic gând! Ziua-i senină!
mai poate toamna, să nu vină?
nu orice soare roşu din zenit
îmi poate fi mereu... un răsărit.

Timpuri de Stelian Maria

La ceasul care ticaie-n cenusa,

Cu ochii muti mi-am pus pe tava starea
Si semanand stangaci cu o capusa
Ti-am rascolit printre minute marea.

Pe tot cadranul te vedeam pe tine,
Secunda mirosind a vara rece,
Tu, disperata mea pierduta-n mine,
De tine nu ma satur si nu-mi trece.

Stelian Maria 
2012.06.05