luni, 9 ianuarie 2012

Octavian Petrescu - Romania

Deşi săracă, sărăcită
De-o eră şi o viaţă grea,
Nu-i ţară-n lume, preţioasă,
Cum este România mea,

Nu pentru că ar fi deodată
Străinilor pe primul loc,
Ci că-s român şi-n al meu sânge
Port viaţă, dragoste şi foc.

Că-n mine se ridică Ştefan
Din morţi şi-ndeamnă spre credinţă,
Că-n mine strigă Mihai-Vodă
Ca să ieşim din umilinţă,

Că-n mine cad zdrobiţi de gloanţe
Soldaţii ţării româneşti,
Şi-n mine se ridică steagul
Ce s-a-nălţat la Mărăşeşti.

Să nu o confundăm, române,
Cu cei ce o batjocoresc!
Una e ţara, e pământul…
Alţii sunt cei ce o-njosesc,

Că nu pământul e de vină,
Nici munţii, nici apele sale,
Că nu mai e aici de muncă
Şi moare lumea prin spitale.

Suntem siliţi la astă viaţă,
Suntem siliţi să fim aşa,
Însă iubirea pentru ţară
Este cu totul altceva!

Păstraţi mereu în drumul vostru
Steagul respectului de sine,
Să-l fluturaţi atunci când alţii
Vor să vă facă de ruşine,

Şi-n faţa tuturor din lume
Să ridicaţi mândria voastră
Că v-aţi născut şi sunteţi sânge
Din marea ţară românească!

Nu acceptaţi ca vorba goală
Să-ngroape lucrurile sfinte,
Istoria vă dă dreptatea
Şi cinstea vouă cuvenite,

Deschideţi paginile, sute,
În care mama voastră plânge,
Şi îndreptaţi-le spre lume,
Să umple zâmbetul cu sânge!

(Octavian, 2010)

duminică, 8 ianuarie 2012

Octavian Petrescu - O cafea si-o carte

Nu doresc palate,
Nici bijuterii,
Mi-s de-ajuns, prieteni,
O cafea şi-o carte,
Sufletul să poată
Supravieţui.

Nu vreau săli de aur,
Nici maimuţării,
Mi-s de-ajuns, prieteni,
O cafea şi-o carte,
Sufletul să poată
Supravieţui.

Gura lumii spună
Vorbe cȃte vrea!
Mi-s de-ajuns, prieteni,
O cafea şi-o carte
Ca să pot visa!

(Octavian)

Mara Gabriela - Tata

O viata, parca, a trecut
De cand te-ai dus la Cel de Sus...
Cu pasi inceti te-am petrecut
Spre Domnul Nostru...Iisus.
Cat ne lipsesti, nu sunt cuvinte,
Nici gesturi si nici lucruri sfinte,
Care-ar putea sa ne aline
Imensul dor...Dorul de tine.
Ma vezi de-acol`? Vezi c-am crescut?
Esti mandru de tot ce-am facut?
Copiii mei ii vezi? Spune-mi ca da!
Spune-mi ca tu, bunic le esti si-asa.
Asa-i ca grija tu le porti de-acolo?
Ca le feresti mereu de roua
Din ochii lor? Si rugi ridici la D-zeu
Pentru ele...si pentru sufletul meu?
Atatea intrebari s-au adunat,
De cand orfani copiii ti-ai lasat...
Vorbim prin rugaciuni si-n vis,
Si-mi povestesti de Paradis...
Ma faci sa mi-l doresc si eu,
Sa vin, sa vad, sa-L rog pe D-zeu
Sa ni te-aduca inapoi, macar o zi,
Copil sa fiu...,tu tata sa ne fii.

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Radu Adrian Gelu - Puf de nori şi stele, visele mele…

Cu ochii-nchişi, aşez cer-n palmă
şi timp alb mă loveşte-n amintiri,
un vârtej mă rostogoală-n visuri,
alunecând-n abisurile de-avalmă…

Visez iar visul meu frumos-n stele,
a respira-n aştri enigma timpului,
ce se prelinge ca fiorul sărutului
iubitei, ce-mi fu odat de-aproapele…

Gându-mi tot zboară cătând un nor,
să-mi panseze sufletul pe rana-i vie
de la focul viselor închise în colivie,
a opri izvorul ce adapă râuri de dor…

Puful de nori-n fluxuri se destramă,
cortină diafană iveşte bolta albastră,
visul călător tăiind tainică fereastră,
prin cea infinită siderală hologramă…

Unde şi gândului îi e greu a ajunge,
AIN încă ciopleşte din lumină stele,
picurând cu o rouă străvezie abisele,
în recele galactic, pare că tot ninge…

Fiece steluţă cântă şi parfumă bolta,
în simfonia divină, cioplitoru-i dirijor,
cu bagheta-i ani lumină, dă ton major,
cântului-n surdină ce-i mângâie dalta…


Mara Gabriela - Doar azi...

Am trimis
Pe aripa de vis,
Spre tine, iubire,
Azi...amintire,
O-mbratisare...
Primeste-o, nu doare.
Maine, de vrei,
Te-oi plimba pe alei
De trecut...trecator
De care mi-e dor.
Uneori, nu mereu,
Mi-amintesc de un `EU`
Ce candva te iubea...
La tine visa.
Am crescut de atunci,
Dovada stau stanci
Ce-mi pazesc inima,
Sa n-ajungi la ea.
In viitor?
Iubirile...mor,
Altele vin
Pe val de preaplin
Si-apoi se duc
C-un dor nauc,
Unde le e loc,
In trecut...
Mi-ajunge atat,
Totu` a fost mult!
Nu mai vreau iubiri,
Nici amintiri...
Vreau sa traiesc
Un azi...firesc,
Fara visare,
Nici alinare,
Far` amagiri,
Doar cu simtiri...

Mara Gabriela - Nu-mi esti, nu-ti sunt...

Nu-mi esti, nu-ti sunt...
Si totusi...cateodata
Ne prinde cate-o noapte fermecata
Inlantuiti in sarutari febrile,
Fara trecut, far` viitor, far` amintire...
Doar tu si eu...pe-a dragostei plutire.

Nu-mi esti....nu-ti sunt,
Dar iata, primii zori de zi
Ne prind imbratisati...ca doi copii
Ce, dup-o noapte de rasfat ravnit,
Impart acum zambet...mai fericit.

Nu-mi esti..nu-ti sunt...
Si stau cu tampla-n ganduri
Le cern, le-astern incet pe randuri
Si-aleg din ele doar pe-acela care
Nu-i derivat al Sfantului Visare.

Nu-mi esti...nu-ti sunt...
Si totusi...Ne revad pe noi
Prinsi in nimicuri de prin casa, tot in doi.
Si-ntr-un moment realizez ca tot
Ce mi-am promis ca nu pot..., acum pot!

Iti sunt? Imi esti? Cin` sa mai stie...?
Mi-esti zambet si motiv de bucurie...
Si, chiar de-afara-i iarna timpurie,
Eu vara port in suflet, si e soare...
Ei bine, da, doresc (iubesc, traiesc?)...si nu mai doare!

vineri, 6 ianuarie 2012

Alexandra Manea - Prin zapada

Mi-s pasii grei si tristi in stratul alb si rece,
M-afund in departare incet, cu gandul dus,
Nu simt ceva, nu doare, nimic nu se petrece
In mine si-atat mai vreau: ca pana la apus
Sa sting distanta dintre noi intr-o suflare,
S-ajung la tine prin tacutele zapezi,
Sa-ti fur un ceas din viata si-mi fie cu iertare
Ca nu ti-am spus din timp ca vin ca sa ma vezi.
M-apasa lipsa ta si-ntruna ma indeamna
Sa vin spre tine si sa-ti mangai chipul iar,
Sa-ti sorb privirea, s-aud glasu-ti cum ma cheama,
Sa uit de tot: de dor si de amar…
Firimituri de suflet asez in palma ta,
Atat mi-a mai ramas, caci restul l-am pierdut,
Dar poarta-n ele iubirea ce-ti pot da;
E cel mai pretios al meu avut.

C.A.M. – 05.01.2012

Zavoianu Vali - Un fel de "noapte buna"

Iti scriu acum de noapte buna
Tu suflet incarcat de dor
S-adormi tinandu-ma de mana
Prin vise sa plutesti usor.

Nu stiu de m-ai chemat pe mine
In taina soarta cand ti-ai plans
Si nici nu stiu de se cuvine
Sa te cuprind in brate strans.

Stiu doar c-am auzit chemarea
Si-n ea caldura ce-mi lipsea
Si ca-mi alungi insingurarea
Iar dorul are forma ta.

Iti scriu acum ca esti departe
Sa stii cat doare lipsa ta
Si pun intr-un sertar deoparte
Tot ce ti-as da de m-ai lasa.

5.01.2012,  Z.V

Corina Nica - Tu, măicuță ...

Tu, măicuță, iartă-mă de poți
Că de griji și-acum să plâng îmi vine
Zi de zi m-am tot gândit la tine
Ți-am adus pe lume doi nepoți.

Știu că mă aștepți plângând mereu
N-am putut să mai ajung pe-acasă
Tot mai gârbovită dar frumoasă
Mi te văd cu ochii minții eu.

Dar mi-or crește pruncii și de mână
Vom veni cu drag la noi în sat
Și ne-om bucura ca altădat’
Mamă, am ajuns și eu bătrână!

 (Corina Nica, 6 ianuarie 2012)

Mara Gabriela - Minte-ma....

Mai minte-ma...cum o faceai
In nopti de-amor, rupte din rai...
Cand adormeam, pe-un colt de nor,
La pieptul tau cuprins de dor.

Minte-ma iar...cum o faceai
Cand, rupti de lume, imi plangeai
Dorul de mine. Ce perfect
Actor ai fost...intr-un duet!

Minte-ma, hai, ca-ti este dor
De pasii nostri...in decor
Pe scena unde se juca
`Minunea mea...si Mara ta`.

Minte-ma....