duminică, 8 ianuarie 2012

Mara Gabriela - Tata

O viata, parca, a trecut
De cand te-ai dus la Cel de Sus...
Cu pasi inceti te-am petrecut
Spre Domnul Nostru...Iisus.
Cat ne lipsesti, nu sunt cuvinte,
Nici gesturi si nici lucruri sfinte,
Care-ar putea sa ne aline
Imensul dor...Dorul de tine.
Ma vezi de-acol`? Vezi c-am crescut?
Esti mandru de tot ce-am facut?
Copiii mei ii vezi? Spune-mi ca da!
Spune-mi ca tu, bunic le esti si-asa.
Asa-i ca grija tu le porti de-acolo?
Ca le feresti mereu de roua
Din ochii lor? Si rugi ridici la D-zeu
Pentru ele...si pentru sufletul meu?
Atatea intrebari s-au adunat,
De cand orfani copiii ti-ai lasat...
Vorbim prin rugaciuni si-n vis,
Si-mi povestesti de Paradis...
Ma faci sa mi-l doresc si eu,
Sa vin, sa vad, sa-L rog pe D-zeu
Sa ni te-aduca inapoi, macar o zi,
Copil sa fiu...,tu tata sa ne fii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu