duminică, 10 martie 2013

… fără trupu-ţi leneş de Ovidiu Oana-pârâu


Nu-i dimineaţă fără trupu-ţi leneş
Şi dâre voluptuase pe cearceafuri,
Cu ochi întredeschişi cerşindu-mi galeş,
Săruturi dulci, ca mult râvnite-anafuri.

Le dau bineţe geană lângă geană,
Un sfârc mă-mpunge: “hai de mă striveşte!”
Îi fac pe plac şi-un tremur de sprânceană
Fiorii din adânc îi prevesteşte.

Ne împletim nesaţul cu odihna,
În ritmuri sacadate se trec zorii;
Năvală, contopire şi-apoi tihna
Pudorii scrise-n roşii obrăjorii.

Te-ntinzi alene, e deja amiază
Şi-s mai boţite albele-aşternuturi,
Pe guri flămânde,-n loc de prânz se-aşează,
Şi ele, nesătule, noi săruturi.

FEMEIA de Ioana Burghel

Femeia
Filosofie curată!
Singur
Dumnezeu desăvârșit artist,
Făuritor de iubire și moarte,
A intuit că
acestei lumi deșarte,
doar EA lipsea
și vinul și viața…

Flacără vie
a celor născuți
într-o dimineață în care
primul Om
descoperise
rugăciunea de mântuire și iertare…
Misterioasă operă
despre care
nimeni nu poate să spună
că s-a greșit
undeva...

Femeia
doar EA
o filosofie
cât Viața… 

Sunt femeia… de Lacramioara Lacrima

Simplu, sunt femeia
Care te iubeste
Nimeni n-o sa-mi ia
Dragostea ce-mi este
Visul ce-l urmez
Cu tandrete multa
Si il realizez
Pentru ca m-asculta
Si ma simt ca floarea
Tu ma ocrotesti
In parfum culoarea
Frumos mi-o ghicesti
Imi mangai petale
Cu sufletul tau
Dorurile tale
Le simt numai eu
Sunt, am fost femeia
Ce o pretuiesti
Ca-ti ador faptura
Ochii, cum privesti
Sa-ti sarut gurita
Far’ a ma opri
Implinind dorinta
Ta din orice zi…

Si-apoi sunt femeia
Ce in glas de noapte
Emanand scanteia
Te aduc in soapte
Fierbinte-i iubirea
Ce ti-o daruiesc
Asta mi-e menirea
Asa aripi cresc
Pentru a fi frumoasa
Fredonata-n cantec
Sa simt ca iti pasa
Mi-alungi griji ce trec
Sunt femeia care
Plange dar si rade
Emotii-n pastrare
Nu le pot ascunde
Sincera, gingasa
Te tin cald in suflet
Pot sa fiu poznasa
Sa te stiu in zambet
Astept mana ta
Sa dansam intr-una
Sunt femeia ta
Pentru totdeauna…

nebunie de Renate Müller

zi de zi mă deschizi 
să te convingi 
dacă eşti viu în mine 
şi pleci…

uiţi să mă-nchizi

m-am săturat
să-mi cos singură rănile
să-mi echilibrez paşii
la marginea acestei prăpăstii
în care clipele sunt pline de tine

vreau să mă opresc din drum
să aştept trecerea zbuciumului
sentimentelor ce încă se-opun
să se-ncuibărească liniştea-n ele…

apoi să zbor lin peste abisul
în faţa căruia mai tremur încă

DE-AI DORI- Popa Ines Vanda

Tresare un dor galopând prin jăratec, 
Delir mi-e iubirea, ard fluturi în foc, 
Sărută-mi tăcerea, rostește-mi descântec 
Sau scrie-mă-n cartea ce-mi poartă noroc.

Corola de mirt pătimașă de-ți plânge
Când dorul de mine-n oglinzi mari se sparg,
Cu aripi divine de înger voi frânge,
Vlăstarii de-alean și-al tristeții catarg.

În clipe de taină când stele-ți vor ninge
Cu vise pe gene în zbor de-anotimpuri,
Din roua iubirii cu mir te-aș atinge
Și-n suflet aș țese din raze alinturi.

Cobor în adâncuri de tine prin timpul
Ce-ți strânge-n calvar miraj sidefiu,
Ți-aș umple cu perle de smirnă tot trupul
Un crin imperial de-ai dori să îți fiu.

subjugare de Renate Müller

mă supun vieţii
aflându-mă în afara timpului meu

îmi plimb
gândurile legate de aţe
cum îşi plimbă alţii câinii în lesă

stau lângă mine şi mă privesc
nu fără…îndoială
la oboseala paralizantă
care vrea să mă oblige
să mă predau

 Iarna-şi îngroapă trecutul de Ovidiu Oana-pârâu


Iarna-şi îngroapă trecutul
Omăt muribund în pământ,
Din care s-or trece în vânt,
Arome vestind începutul.

Iar albul se mută în floare,
Mesaje scriind pe covorul
Verde, vestind aişorul
Ce-a luat a zăpezii culoare.

Se-apropie cerbii să pască
Şi printre copite privesc,
Minunile albe cum cresc
Din iarba ce dă să se nască.

Un fir răsărit lângă ape,
Sfidând tumultosul izvor,
Le schimbă ştiutul decor,
Iar ei nu-ndrăznesc să se-adape.

Apoi li-e atrasă privirea
În jur de lăstarii ce cresc
Noi muguri ce-n soare plesnesc,
Pictându-şi vernil devenirea.

Curând se întorc spre desişuri
În care se-aud armonii
Şi triluri vestind bucurii,
De nouă viaţă-n frunzişuri.

ardeam și coboram de Dorina Neculce

în câmpul rochiei mele
negre înflorea îngerul galben
tot mai galben
tot mai galben
smuls din tăcere
cu zâmbet / licărire de noapte
ca „o făclie aprinsă în lumânările de Paște”
ardeam
ardeam și coboram trepte
în adânc
treaptă cu treaptă
cu treaptă
treaaaaaaaaa...
...ptăăăăăăăăăăă***ecou de sânge
risipit în trupul nevlăguit
al mării

Femeia de Ene Adrian Daniel

Femeie, trupul tău pictat
Cu roua dimineţii,
Mă duce veşnic în păcat
Ca-n anii tinereţii.

Femeie, trupul tău sclipind
Precum o nestemată,
Mă face cerul să-l cuprind
În noaptea înstelată.

Femeie, trupul tău sculptat
De patimile mele,
Se vrea într-una mângâiat
De mâinile rebele.

Femeie, trupul tău plăpând
De-un tremur fin se cerne,
E potolit de dor flămând,
Amorul când se-aşterne...

Femeie, trupul tău e rai
Când rochia-ţi coboară,
Ascunzi cu părul lung bălai
A dragostei comoară!

Femeie, viaţa ta-i izvor,
Magie, vers şi cântec.
Trecut, prezent şi viitor
Se nasc din al tău pântec...

IUBIRE TANGENTIALA de Ion Ene Meteleu


Atinge-ma c-o adiere,
Si-asculta bataile
inimii mele
Si strange-le la pieptul tau,
Sa fiarba-n jar
sangele meu.

Atinge-ma cu-n fulg de nea,
Sa se topeasca
pe inima mea,
Sa curga izvor de apa rece,
Din el sa beau,
dorul sa plece.

Atinge-ma c-o raza de soare,
Sa-i simt lumina
si-a ei dogoare,
Sa-mi incalzeasca un sloi de gheata
Sa ma trezeasca
din nou la viata.

Atinge-ma cu-n fir de iarba,
Si ochii mei,
privirea sa-ntoarca,
Sa nu-mi mai faca din lacrimi salba,
Sa nu mi se-nnoade
iar in barba.

Atinge-ma c-o orhidee
Si fa-ma sa rad,
macar o idee,
Saruta balsam,pe buzele-mi arse
Si sterge-ti lacrima
din genele false.

Atinge-ma cu trandafirul,
Cu spinii lui,
sa-si opreasca birul,
Din sangele meu,fierband in clocot,
Sa bea din el,
in nopti senine,
Vampirul din tine.
 — cu inima insangerata.