sâmbătă, 27 octombrie 2012

Ochi 14 de Costel Suditu

Cine sunteţi?
Chiar, cine sunteţi voi?
Îmi spuneţi de când mă are acesta

Cum să îmi beau sângele,
Să ling piroanele înfipte definitiv,
Cine este stângul şi
Cine este dreptul,
Că nu trebuie să cercetez…
Cine?
Oare se găsesc şi copaci fără picioare?
Atâtea rădăcini pustii sunt
Lăsate să creadă că au continuare;
Şi nu ştiu eu dacă am.
Aţi spus doar o singură dată,
Nu eram acolo;
Ce să cred?
Copac sau rădăcină?

Ganduri in noapte… de Lacramioara Lacrima


In toate gandurile mele
A rasarit iaras’ o stea
Si luna blanda printre ele
C-un zambet mi-a soptit asa:
Maine va fi o zi frumoasa
In care tu vei fi cu mine
Iar noaptea acum imi e craiasa
A viselor ce sunt cu mine…
In linistea privirii tale
Cu care m-ai obisnuit
Stelele n-or plange iara
Ca stiu…pe tine te-am gasit.
Uite, cum stele iar se sting
Doar una sta si ma vegheaza
Si-o dragoste ce-o reaprind
E a ta si ma tot lumineaza…
Instinctul meu nu imi da pace
Caci, simt ca tu mult ma iubesti
Oricand si orisice as face
In gandul meu mereu traiesti…
Sa evadez in alta lume
Nici nu as vrea si nici nu pot
De cand cunosc eu al tau nume
Esti lumea mea cu dor cu tot…

Din toate gandurile mele
Un gand strabate prin abis
Pe cer sunt multe, multe stele,
Doar una este al meu vis…
Sclipeste ca intr-un spectacol
Culoare pura-n inimioara
Ce straluceste in color
Faptura-mi toata se-nfioara
C-acolo undeva…departe
Exist-un suflet bland si bun
Care-si doreste atat de aproape
Sa-mi fie mie pe-orice drum,
Imboboceste-n mine-o raza
A noptii care sta la panda
Nici luna nu prea mai ofteaza
Din luna ei imi da lumina…
Camasa stelei lucitoare
Pe care vreau sa o culeg
E calda si-ntr-o-mbratisare
Ma regasesc…ma reculeg…
Iubite…este steaua noastra
Ma-ntreb daca tu o privesti
In orice noapte ce-i albastra
Transmite-i cat tu ma iubesti!

jumătate fără chip de Maria Belean

adevăruri îți atârnă nestingherit de trup
un trup
atins de treceri efemere

sau nu
ale unei respirații

este un altfel de timp pe care îl atingem cu degetul
un aer fierbinte pe buze aburind
clipe se alungesc
mă rostesc timp după timp
cât sunt
cât îmi ești urmă

un timp cu parfum de duminică
un cadou alb
între absențe gri
aripile-ți atârnă de frica greutății

îmi pasă
caut sens acestei duminici
care stă ghemuită lângă zid
într-un pumn de aer fierbinte
peste pielea așteptării ruginii

mă ridic
deasupra cuibului de praf
să te pot vedea cât de frumos ești
cu aripile ridicate

nu-ţi fie teamă, borangicul ... de Ovidiu Oana-pârâu


Picasso "Nude with drapery" (The dance of veils)

nu-ţi fie teamă, borangicul
din ia spumă de pe tine
să-l smulgi, iar sânii şi buricul,
să-i laşi novici pe mâini străine

dă-ţi sânii pradă mâinilor
să îi frământ cu ir de rouă
şi sfârcurile amândouă
sub crâmpoţeala buzelor

tu să îndemni fără zăbavă,
să îi dezmierde cu săruturi
sau sa-i alinte-n zbor de fluturi
pe rotunjimi, gura hulpavă

iar pe buric să pun pecetea
tânjirilor de foc şi miere
cu mult râvnita mângâiere
iar vintrelor să le cresc setea

tainic buric, de piatră sân
şi sfârcurile-n piept arsură
mă ispitesc, iar eu hapsân
le sorb dulceaţa pe măsură

Şi caii zburdă liberi pe câmpie... de Sergiu Ciurtin



Un roib trăieşte singur azi în ţară
un roib îşi plânge truda şi osânda
de dimineaţă până-n seară
plăteşte în fiori... amenda!

S-au dus şi verdele de pe câmpie
uscate-i sunt vechi idealuri
acum când iarna trebuie să vie
sahară-n suflet îi va fi pe dealuri!

Stindard a fost in herghelie
un murg trecut de patru ani
fecioare iepe de pe glie...
inconjurat doar de duşmani!

Prin geamul gros şi ros de vreme
aplecat şi resemnat priveşte
va avea gânduri-probleme
de herghelie abandonat... roibeşte.

Nechează crez şi doar durere
un blid de fân al cerului balast
secat-i-au sângele-n artere
cu vremi de-a rându-i în contrast!

Acum şi câmpul verde e melancolie
şi trapul e figuri de stil
închis în dor ca-ntr-o bastilie
viitoru-i pare sumbru-inutil.


zilnic te caut de Renate Müller

încerc să descifrez vorbele tale,
care sunt scrise cu cerneală,
în gândirea mea


într-un şirag, trec şi revin,
trase de-un film,
în faţa ochiului interior

înţeleg fragmente,
cuvinte; dor, dragoste,
regrete, culori, timp care trece

ele bat de uşi închise,
trântite cândva; din cruditate,
naivitate, din dezamăgiri

iar eu sunt aici,
îţi simt măna rece, întinsă
spre mine, în abis…

HD 26.10.2012 RM

Eu te-am iubit de Iurie Osoianu

...eu te-am iubit, amanta mea lascivă 
așa cum niciodată n-am iubit 
și azi la Iași , la sfânta Paraschivă 

rog îndurare c-am păcătuit...

eu te-am iubit, amanta mea zglobie
copilă dragă sufletului meu
și dacă a iubi e blasfemie
ce e atunci credința-n Dumnezeu?!!

eu te-am iubit, amanta mea-ntelegătoare
cu păr bălai și ochi verzui, de vis
zămbind acelor declarații sfidătoare
-că nu mai plec , că gata, m-am decis...

eu te-am iubit amanta mea târzie
simțind că sunt și eu iubit
știam că nu-mi vei fi nicicând soție
că îmi vei fi - să mint am îndrăznit

...eu te-am iubit, amanta mea lascivă
așa cum niciodată n-am iubit
și azi la Iași , la sfânta Paraschivă
rog îndurare c-am păcătuit...

25 octombrie 2012

Moscova

joi, 25 octombrie 2012

Ploaie de dragoste, dor… de Lacrimioara Lacrima

Cand iarasi apari
Ploua cu dragoste
De peste tot, de prin zari
Ca-i minunata poveste
Stiu ca nu m-ai uitat
Canta pasari in toamna
Ce pleaca, au si plecat,
Si vantul ne-ndeamna
Spre visul fericirii
Lasand vara in urma
Zambindu-i iubirii,
Copacilor fara de umbra
Prin frunze decolorate
Pictate in rosu si galben
Pe jos stand asezate
Intr-un covor fara aseaman.
Vantu-mi vorbeste de tine
Cu val racoros ca ti-e dor
Daca ti-e greu sau ti-e bine
Ma tot gandesc, nu-i usor…
Plange ziua din nori
Ce vreme umeda este
Daca tu iar apari
Ploua cu dragoste…

Ramas bun imi tot iau
De la soare cu raze fierbinti
Ploii, amintiri ii redau,
Zambind cu ochii-mi cuminti,
Stropii curg pe ferestre
Sunt reci in mangaiere
Ploua cu dragoste
De vii cu a ta adiere
De gesturi, cuvinte calde,
Chiar daca afara e-un vuiet
Privirea-mi zareste ,nu sade,
In fulger sau in falnicul tunet…
Ploaia se-opreste deodata
Raman lacrimile-i in jur
Faptura ti-o vad dintr-o data
Cu bratul tau ma-nconjur,
Cerul acum e senin
Noaptea se lasa asa fin
In mine picuri mai vin
De dragoste intr-un alint,
Nu uit ploaia cea deasa
Stele imi canta in cor
Imagine misterioasa
Ploaie de dragoste, dor…

Numar picaturi de ploaie, dar sunt mii si-atat de multe, stropi de dragoste siroaie,…dorului n-or sa-i ajunga, cand nu pot sa te privesc, sa te aud macar in vis, stropi de ploaie imi zambesc…cu dragoste din abis…

restituiri - de Ovidiu Oana-pârâu

recuperăm trecutul prin câte-o întâmplare
când dintre veacuri prinse şi din adânc de mare
ne dăruie norocul purtate-n valuri large
fragmente de istorii – pierdutele catarge

din câmpuri sau grădină ne dă pământul roade
cu trudă îngrijite pe hat sau lângă case
se-ndestulează glia din sânge de noroade
ne creştem bunăstarea pe neştiute oase

găsim câte-o comoară în mod aleatoriu
de-ngălbenit papirus lăsat de vre-un străbun
nu-i preţuim valoarea căzând în derizoriu
şi nu-nţelegem scrisa-i numindu-l biet nebun

ne preţuim prezentul cu aspre îngrijiri
privind doar înainte ca nişte bieţi orfani
sau ne fardăm istoria cu false scrijeliri
uitând de zestrea strânsă în miile de ani

Toamnă-n suflet - de Andreea Alexandra Coman

Afară, pe-nserate, o ceaţă deasă curge
Se împrăştie-n văzduh, alee ea parcurge.
Copac cu frunze moarte, somnul încet şi-l plânge
Căci a venit toamna, dar vine şi se duce…

O lună plină, sus pe boltă se închină
Şi îşi cheamă stelele, şi cine să mai vină?
Doar toamna-n faţa lor îşi simte chemarea
Ele o mai ascultă, îi încălzesc cărarea.

În parcul des, cu umbră, o linişte se lasă,
O cucuvea mai cântă, ecoul ei m-apasă.
Simt cum toamna-mi intră-n suflet, nemiloasă
Vine, şi se duce, se lasă o ceaţă deasă.

( Andreea Coman – 25 Octombrie 2012)