sâmbătă, 7 iulie 2012
Trupului meu... de Nicoara Nicolae-Horia
Din zori în faptul serii
Voinței mă supun,
6 Iulie 2012
Voinței mă supun,
Nu te mai spun durerii
Din toate, la ce bun?
De-o fi să mi te tragă
Pe roată os cu os,
Mi-e suferința dragă,
Tăcerea, cu folos.
Suport căldura verii
Și frigul iernii greu,
Nu te mai spun durerii,
Te știe Dumnezeu.
Din setea Învierii
Cu grijă te-a făcut,
Nu te mai spun durerii,
Ulciorul meu de lut...
6 Iulie 2012
Şi dorul de tine… de Boris Ioachim
…Şi dorul de tine, mă seacă, mă fierbe –
Mi-e dor de acele momente superbe,
Când în arsura buzelor tale
Simţeam o aromă de roşii petale.
Mai ţii tu minte, strada pustie
Şi câinii din curţi, lătrând cu furie?!
Râdeam, şi printre-aprinse şi tandre săruturi,
Priveam cum prin aer zburau veseli fluturi.
Ce pătimaşă mi-era-mbrăţişarea! -
Că mi-era teamă că-ţi pierzi răsuflarea.
Dar tu de dorinţă, suflai fierbinte –
Şi, totuşi, la pieptu-mi, stăteai cuminte.
Din ceruri un astru duios ne privea -
Făcând să sclipească privirea ta,
Ce-mi intra-n suflet până-n prăsele
Făcându-l să salte spre cer, pân’ la stele.
Ce simplă şi pură, iubirea noastră,
Umplea de lumină noaptea sihastră!
Ne rosteam simple, dar dulci cuvinte –
Pe care, astăzi, nu le ţin minte.
Căci anii şi lumea le-au stins lumina…
Dar poate şi tu şi eu purtăm vina,
De-a lăsa-să intre-ntre noi-rău plictisul
Şi dragostei noastre, grăbindu-i apusul,
Să fim, dintr-odată, un fost şi-o fostă
Iubit şi iubită - şi asta ne costă -
Nici unul – din doi – neputând să se-ntoarcă
Şi firul iubirii din nou să-l mai toarcă.
Eu, ochii şi gura-ţi, cu gust de cireaşă,
Le mai ţin minte – în viaţa-mi golaşă
Şi plină de patimi şi triste iluzii –
Scăldată în fiere, trăită-n confuzii.
…Şi dorul de tine, mă fierbe mă seacă –
În viaţa mea goală - şi atât de posacă…
Când în arsura buzelor tale
Simţeam o aromă de roşii petale.
Mai ţii tu minte, strada pustie
Şi câinii din curţi, lătrând cu furie?!
Râdeam, şi printre-aprinse şi tandre săruturi,
Priveam cum prin aer zburau veseli fluturi.
Ce pătimaşă mi-era-mbrăţişarea! -
Că mi-era teamă că-ţi pierzi răsuflarea.
Dar tu de dorinţă, suflai fierbinte –
Şi, totuşi, la pieptu-mi, stăteai cuminte.
Din ceruri un astru duios ne privea -
Făcând să sclipească privirea ta,
Ce-mi intra-n suflet până-n prăsele
Făcându-l să salte spre cer, pân’ la stele.
Ce simplă şi pură, iubirea noastră,
Umplea de lumină noaptea sihastră!
Ne rosteam simple, dar dulci cuvinte –
Pe care, astăzi, nu le ţin minte.
Căci anii şi lumea le-au stins lumina…
Dar poate şi tu şi eu purtăm vina,
De-a lăsa-să intre-ntre noi-rău plictisul
Şi dragostei noastre, grăbindu-i apusul,
Să fim, dintr-odată, un fost şi-o fostă
Iubit şi iubită - şi asta ne costă -
Nici unul – din doi – neputând să se-ntoarcă
Şi firul iubirii din nou să-l mai toarcă.
Eu, ochii şi gura-ţi, cu gust de cireaşă,
Le mai ţin minte – în viaţa-mi golaşă
Şi plină de patimi şi triste iluzii –
Scăldată în fiere, trăită-n confuzii.
…Şi dorul de tine, mă fierbe mă seacă –
În viaţa mea goală - şi atât de posacă…
vineri, 6 iulie 2012
Lună plină de Veronica Simona Mereuta
noaptea se răsădesc
amintirile,
din unele să crească uitarea,
altora să le înfrunzească sezonier
dorul de comemorare
unii sub formă de lauri,
alţii,amărui-otrăvitor aşa cum e leandrul
(Doamne,chiar mă răscoleşte naturalul
unor prea cunoscute locuri!)
iar dimineaţa,
ar fi bine să nu spună nici un cuvânt,
cum că toate acestea au fost dospite
de-o lună atât de plină de întrebări
niciodată rostite în lumină,
niciodată atinse de lacrimă,
niciodată culese de pe buze uscate
să rămână între noi şi ea
păcatul fructului oprit
de-i va zice măr
...la toamnă!
05.07.2012
Vero
din unele să crească uitarea,
altora să le înfrunzească sezonier
dorul de comemorare
unii sub formă de lauri,
alţii,amărui-otrăvitor aşa cum e leandrul
(Doamne,chiar mă răscoleşte naturalul
unor prea cunoscute locuri!)
iar dimineaţa,
ar fi bine să nu spună nici un cuvânt,
cum că toate acestea au fost dospite
de-o lună atât de plină de întrebări
niciodată rostite în lumină,
niciodată atinse de lacrimă,
niciodată culese de pe buze uscate
să rămână între noi şi ea
păcatul fructului oprit
de-i va zice măr
...la toamnă!
05.07.2012
Vero
După tine, după mine... de Costel Suditu
Tu frumoas-o
Nefrumoasă,
Ochioas-o
Focoasă
Cu picioare lungi,
Cu picioare zvelte,
Cu palme de rugi
Şi smoala bogată de plete,
Cu ochii de absint,
Cu buza fierbinte,
De toate-a tale prind,
Cuminte,
Seara mea când privirea
Îmi este acoperită
Cu fără de tine,
Şi mă oftez
De după când
Vei fi cu mine,
Voi fi cu tine
După mine,
După tine.
Ochioas-o
Focoasă
Cu picioare lungi,
Cu picioare zvelte,
Cu palme de rugi
Şi smoala bogată de plete,
Cu ochii de absint,
Cu buza fierbinte,
De toate-a tale prind,
Cuminte,
Seara mea când privirea
Îmi este acoperită
Cu fără de tine,
Şi mă oftez
De după când
Vei fi cu mine,
Voi fi cu tine
După mine,
După tine.
Iubire fără destinatar de Boris Ioachim
Iubirea mea-i fără
adresă –
N-ai vrea să-i fii
destinatar?
Hai, prinde-mi sufletul în lesă
Şi nu-l lăsa să fugă iar.
Căci stingherit şi ros de teamă
Mi-e sufletul – copil proscris –
Când mierea zilei se destramă
S-ar aciua la tine-n vis.
S-ar cuibări întru pojarul
Sânilor tăi – ca două Luni...
Sorbindu-le, flămând, nectarul –
Ar deveni prieteni buni.
Şi răsfăţată de şoptirea
Acestui suflet, dulcea mea,
Pe dată ţi-ar răni privirea
Din crugul cerului o stea.
Mi-e trupul tău, flămând de mine,
În faţa lumii aspre scut...
Să îl frământ - e-atât de bine –
Altar de soare şi de lut.
Prin ochii tăi, ce-mi sunt, sub stele,
Liman de pace, dinadins –
Fugind de-a-lumii gânduri rele,
La tine-n suflet m-am prelins.
Vom fi şi-aici şi-n nefiinţă
Un singur dor – fie ce-o fi!
Să mă alungi – nu-i cu putinţă –
Că-altfel şi tu te-ai risipi.
Şi-ar fi păcat, fără-ndoială,
Iubirea mea s-o risipeşti...
Căci vreau, sub plumb şi sub sineală,
Să te ador – să mă iubeşti.
... Iubirea mea-i fără adresă –
Vreau tu să-i fii destinatar...
Deci, prinde-mi sufletul în lesă
Şi nu-l lăsa să fugă iar.
Hai, prinde-mi sufletul în lesă
Şi nu-l lăsa să fugă iar.
Căci stingherit şi ros de teamă
Mi-e sufletul – copil proscris –
Când mierea zilei se destramă
S-ar aciua la tine-n vis.
S-ar cuibări întru pojarul
Sânilor tăi – ca două Luni...
Sorbindu-le, flămând, nectarul –
Ar deveni prieteni buni.
Şi răsfăţată de şoptirea
Acestui suflet, dulcea mea,
Pe dată ţi-ar răni privirea
Din crugul cerului o stea.
Mi-e trupul tău, flămând de mine,
În faţa lumii aspre scut...
Să îl frământ - e-atât de bine –
Altar de soare şi de lut.
Prin ochii tăi, ce-mi sunt, sub stele,
Liman de pace, dinadins –
Fugind de-a-lumii gânduri rele,
La tine-n suflet m-am prelins.
Vom fi şi-aici şi-n nefiinţă
Un singur dor – fie ce-o fi!
Să mă alungi – nu-i cu putinţă –
Că-altfel şi tu te-ai risipi.
Şi-ar fi păcat, fără-ndoială,
Iubirea mea s-o risipeşti...
Căci vreau, sub plumb şi sub sineală,
Să te ador – să mă iubeşti.
... Iubirea mea-i fără adresă –
Vreau tu să-i fii destinatar...
Deci, prinde-mi sufletul în lesă
Şi nu-l lăsa să fugă iar.
Zile vii de Costel Suditu
Sunt o picătură de
sânge;
Sunt un „a fi”
În existenţă;
În trupul ăsta mă strânge
Fiorul ca o demenţă;
O nepricepere fură
Câte o secundă pe zi;
Îi sunt existenţei cianură,
Îi sunt ca departele şi
Clocotesc când văd cum se fură
Esenţele zilelor vii.
În existenţă;
În trupul ăsta mă strânge
Fiorul ca o demenţă;
O nepricepere fură
Câte o secundă pe zi;
Îi sunt existenţei cianură,
Îi sunt ca departele şi
Clocotesc când văd cum se fură
Esenţele zilelor vii.
Mers pe dungă de Costel Suditu
Merg pe o dungă;
Un amic mă întreabă:
De ce mergi aşa drept?!...
Merg pe o dungă, i-am zis;
Ce dungă?...
Nu e nicio dungă....
Eşti nebun!?
Cum, nu vezi?... eu mirat;
Nu se mai termină odată
Şi tu nu o vezi?...
Mă privi compătimitor
Şi se depărtă;
După ani
Ne reântâlnim;
Soarta îl pedepsise şi pe el;
Spăşit, cu ochii înecaţi,
Îmi spune:
Iartă-mă pentru atunci,
Acum merg şi eu
Pe dunga aceea.
De ce mergi aşa drept?!...
Merg pe o dungă, i-am zis;
Ce dungă?...
Nu e nicio dungă....
Eşti nebun!?
Cum, nu vezi?... eu mirat;
Nu se mai termină odată
Şi tu nu o vezi?...
Mă privi compătimitor
Şi se depărtă;
După ani
Ne reântâlnim;
Soarta îl pedepsise şi pe el;
Spăşit, cu ochii înecaţi,
Îmi spune:
Iartă-mă pentru atunci,
Acum merg şi eu
Pe dunga aceea.
VARĂ TORIDĂ… de Patricia Serbanescu
în căldura ce-i toridă
mă aştern şi
frunzăresc…
mă aştern şi
frunzăresc…
mintea, pare
insipidă
când spre dragoste gândesc…
...
aştept ploi să răcorească
sufletul ce-i adormit,
mă tot uit către fereastră
spre un gram, de infinit…
soarele mă dojeneşte
mă ascund să nu-l mai văd !
visul mi se prelungeşte
şi-alte riduri îmi socot…
o fi doar de la căldură
ce se-ntinde ca o boare
sau… totu-i o făcătură!
ce ne-ncântă şi despoaie!
trece vara ce-i toridă
vine timpul cel pustiu
şi cu el, viaţa aridă-i,
colorată-n... arămiu.
mă tot uit, capu-l întorc
ochiul verii îmi răspunde
unde-o fi al meu soroc,
m-oi deosebi, din umbre?
îmi mai cat o frimitură
din destinul consumat
unde-o fi acea făptură
pentru care viaţa-am dat?!
ce e scris, nu-i pentru mine!
cine-o fi greşit... pe Sus?
până când rândul îmi vine
voi veghea, căci gându-i dus…
Iti sunt (romantic) de Emil Marian
Iti sunt o soapta-n
nerostire
Sunt nestiuta ta iubire
O pala de vant calator
Dorinta dulce-a unui dor!
Iti sunt si zi si miez de noapte
Cu-mbratisari tot printre soapte
Racori de roua in zori de zi
De-ncerci ai sa ma poti iubi?
Iti sunt si soarta si destin,
Mai mult sunt dulce, nu pelin,
Sunt tumultosul val de mare
Ce plimba dor din zare-n zare.
Iti sunt iubire si durere,
Nu stii dar inima ti-o cere,
Sunt a ta boala si-al tau leac,
Eu sunt iubirea de prin veac.
Iti sunt aievea, nu-s din visuri,
Pot fi din iad si paradisuri,
Pot fi un tanar sau un antic,
Dar peste toate sunt romantic!
O pala de vant calator
Dorinta dulce-a unui dor!
Iti sunt si zi si miez de noapte
Cu-mbratisari tot printre soapte
Racori de roua in zori de zi
De-ncerci ai sa ma poti iubi?
Iti sunt si soarta si destin,
Mai mult sunt dulce, nu pelin,
Sunt tumultosul val de mare
Ce plimba dor din zare-n zare.
Iti sunt iubire si durere,
Nu stii dar inima ti-o cere,
Sunt a ta boala si-al tau leac,
Eu sunt iubirea de prin veac.
Iti sunt aievea, nu-s din visuri,
Pot fi din iad si paradisuri,
Pot fi un tanar sau un antic,
Dar peste toate sunt romantic!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)