Pentru acest moment de Gl Turnbull

Acelasi torent de viata ce-mi alearga prin artere

Raura prin lumea larga in acelasi pulsatii ritmate. 
Este seva primavaratecelor fire de iarba.
Seva care erupe patimasa in fluvii de frunze si flori.
Imi percep trupul binecuvantat de atingerea vietii
Si ma mandresc pentru ca in aceasta clipa 
Prin corpul meu valseaza misterul vietii universale.

Vrăjitorind de Camelia Armati

Sunt vrăjitoarea ce-ți alungă norii

Din înserare până-ți țipă zorii...
Vâltoare-ți sunt: cu mine, toți fiorii
Îți intră-n carne și-ți străbat toți porii.

Sunt iarna ce ne ninge cu lumină,
Sunt osândita cea fară de vină,
Sunt Ana ce-ți plutește-n cana plină,
Sunt întuneric nepătruns și sunt lumină.

Am dinți de-oțel ce rup din tine, tată, 
Am carnea albă ce-nflorește toată
Sub pagina de soartă blestemată,
O ucigașă sunt...nevinovată.

Călătoresc prin lumi ce nu-s văzute,
Tot căutând speranțe ne-ncepute,
Sunt pelerinul schitului din munte
Și-ți sunt sărutul ochilor din frunte.

Și roșu-nvârtoșat ți-e sângele din piept,
Tot verde-nrourat e ochiul tău deștept,
Picioarele-mi adorm, iar mâinile-s pe piept.
Sunt timpul tău...Din timp în timp...mă-ndrept.

Camy Mirela

Viaţa de Costel Suditu

Se ofilesc simţiri ce-aruncă pe drumuri,

Odată frumoase visări
Şi trainice gânduri;

Dispar din minte şi suflet rubine,
Pleacă bucată de cer,
Cu sânge şi carne din mine;

S-au pierdut în zări fără raze
Priviri cumpănite de colţi pofticioşi,
Ce nasc metastaze;

Şi clopotul încă mai strigă bătut
În dunga ferestrei deschise,
Un trist început;

S-a-nchis orizontul, aripe stau jos,
Cu pana mătură colbul,
Fără putere, pe dos;

Căci lacrima gurge din zâmbet,
Din ochi, şiroaie sângele pleacă,
Pe ultima treaptă;

Viaţa: un simplu dezmăţ,
În ce fel, nici nu contează;
Eşti timpului traistă în băţ.

Un flutur... de Costel Suditu

Un flutur cu aripi de şoaptă

Născută din spiritul sfânt,
Din toate, găsi să înnoaptă
Pe-o stâncă, buric de pământ;

Cum stă, cu-aripe ca una,
Un suflu de vânt îl cuvântă,
Cu rugă ce zace-n furtuna
Ce-aduce căruntul pe tâmplă;

Un gând cu nopţile-n plete,
Cu stelele plin şi cu Luna,
Pune pe fluture pete,
Pe stâncă-şi aşează cununa;

Un vis, mângâiat de iubire,
Mătase-aurie descântă,
Pe flutur aruncă-n orbire,
Şimţire pune în stâncă;

Ce şoaptă de sfânt avusese
Curaj a cuprinde pământul,
Apusul, ce nu-nţelesese,
De plete ciuntea însăşi gândul,
Şi visului arse cămaşa
Iar vântului gura-astupase;

Pe recele trup stă mătasea
Sub aripi de lemn ce lucrase.

E TÂRZIU… de Patricia Serbanescu

stau culcată-n patul care…

multe nopţi ne-am mângâiat
şi-ţi păstrez mireasma vie
din trecutu-mi… sfârtecat.
jilţul, e lângă fereastră
nu-i un pat cu baldachin
veneau aştrii-n casa noastră
plini de doruri… şi de chin…

nu mai ştiu, oi fi cu zeii
nici nu simt dacă respir!
îmi aştept toţi prometeii
să-mi dea foc, să mă răsfir…
urc o treaptă către tine
căci apusu-ncet… s-a dus
cu miresmele prin vene
şi în suflet mi-eşti pătruns!

lasă-mi doar nemarginirea
tâmplelor…şi dă-mi soroc!
m-aş întoarce doar o clipă
să-mi răscumpăr din noroc…
să mă vezi îngenuncheată
cum n-am fost de când mă ştiu!
… în corabia eşuată…
îţi cat umbra, că-i târziu…
16.06.2012

coborâtei din stele de Iurie Osoianu

printre visele mele 

cu năluci și castele 
din petalele grele 
rup și rup floricele 

...erai una din ele 
da, desigur din cele 
coborâte din stele 
asasin de rebele.... 

erai una din cele 
tot umblând să înșele 
toate gurile rele 
cu miros de licele... 

coborâtă din stele 
și din visele mele 
te tot duc în castele 
cu năluci și licele

‎* * * de Iurie Osoianu

Dacă nu-ți cer prea mult 

Dacă-ți dau prea puțin 
Tu să sorbi netemut 
Cupa mea cu venin 
Tu să rabzi în tăcere 
Și-n bătaie de joc 
Mereu alte himere 
Lângă stinsul meu foc 
Dacă nu-ți cer prea mult 
Dacă-ți dau prea puțin 
Tu mă lasă s-ascult 
Cum te soarbe venin...

Pentru-n dor în rămurele de Renate Müller

Pentru-n dor în rămurele

arde inima-mi surcele
de-l aud cântând de zor
minunatul, mândrul dor

Ciripeşte şi mă-ncântă
printre ramuri se avântă
şi de-abea timpul mi-l lasă
să mă ţin de treabă-n casă

S-aşează-n gândurile mele
m-alintă doar cu cântecele
fiori în inimă îmi pune
apoi se-avântă iar în lume

Renate Müller

iubitei de Iurie Osoianu

chiar dacă printre mii şi mii te-am căutat

şi te-am găsit

iar tu iubire mi-ai jurat

şi te-am crezut, fiind lulea îndrăgostit

oricum, mă închid în sinea mea netălmăcit

mă închid aşa, în sinea mea şi tac

dar nu pentru că eu te cred

sau că-i adevărat

ci pentru că iubesc şi sunt bărbat

sunt robul sentimentului ciudat-

iubirii astea scoase la miezat

în lumea asta plină de veniţi şi de plecaţi

mai buni ca mine şi mai talentaţi

mai tineri, mai perfecţi, mai degajaţi

mai îndrazneţi şi mai sofisticaţi

într-un cuvânt mai - mai că l-am uitat...

-şi încă una, înca vreau ca tu să ştii

-cand vei pleca, promite-mi să mai vii

chiar dacă e minciună, tu să-mi scrii

în telefonul meu

plecând , că mai revii....

Mai spune-mi... de Mariana Mihai

Mai spune-mi ca-i frumoasa viata,
Ca are sens...are culoare,
Asa cum spune dimineata
Cum este ziua fara soare.

Mai spune-mi despre omenie
...Despre valorile curate
Si da-mi,te rog,un semn si mie
Sa stiu...sa vad,ca nu-s uitate.

Si spune-mi cum se-mparte dorul,
In inimile iubitoare...
Si unde-si tainuie izvorul,
Sa merg si eu pe-a sa carare.

Hai,spune-mi despre fericire,
Exista...sau e utopie?
Caci prea multi spun ca-i nalucire,
Ca-i mai mult moarta decat vie.

Mai spune-mi, macar imi sopteste,
Tot ce-ai putea frumos sa-mi spui,
Ca doar frumosul ne zideste
Si-aduce Slava Cerului!

(Mariana Mihai,19 mai 2012)