Pentru cine, pentru ce? de Boris Ioachim

Pentru cine, pentru ce?
Curg în van lacrimile?
Pentr-un suflet chinuit
Pentr-un păcat neplătit?

Pentru cine, pentru ce
Mă întreb mereu “de ce”?
Pentr-un dor care se stinge
Pentr-o inimă ce plânge?
Pentru cine, pentru ce
Doare-o vorbă: “dragoste”?
Şi nu-i nimeni să o spună
Să nu sune a minciună.

Pentru cine, pentru ce
Nu mai ştiu cine ce e?
Pentru o speranţă goală?
Pentr-un vis născut să moară?

Pentru cine, pentru ce
Se-ntretaie vorbele?
Pentr-o lume ce-a căpiat,
Pentr-un cap ce s-a plecat?

Pentru cine, pentru ce,
Albe-s toate nopţile?
Pentr-un copil nenăscut?
Pentr-o viaţă de-mprumut?

Pentru cine, pentru ce
Pline-s cimitirele
De eroi şi de lichele
Şi de firave lalele?

Pentru cine, pentru ce
Curg în van lacrimile?
…Ca să umple mările...