Doamne,
a venit vremea sa Te caut!
Bate de miezul noptii
si mi-au amortit picioarele
de-atatia spini,
cati mi s-au agatat
de talpi
si sangereaza adanc,
in oase!
Daca la Tine mai sper,
ca la ultima
gura de apa, istovita
de prea multa
desertaciune,
atunci adapa-ma!
Setea de Tine imi pustieste
cerul fruntii!
Cu fiecare particula,
Te chem, sa ma insotesti
in vremuri de restriste!
Nu-Ti cer semne,
Nu-Ti numar pasii pe nisip,
doar Te imbratisez,
in toate gandurile!
Stiu ca ma vei sustine
cu brat de Tata,
in zilele de maine
ce au sa vina,
din prinosul marinimiei
Tale,
mult-asteptat
Rasarit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu