Invitație de Corina Nica

Înțelesuri mai sunt de găsit printre rânduri

Caut sensuri și știu, m-am pierdut după gânduri
Ești aproape și-atâtea aș vrea să-ți șoptesc
Câte taine -și au locul în visu-omenesc.

Tu ești eu, eu sunt tu, dar atât de reală
Este clipa și trecerea ei cea banală
Și lipsiți de visare și prinși în tumult
Ne amestecă viața cerându-ne mult.

Și-avem timp de orice dar de noi niciodată
Și ni-i plin tot paharul de tăcere ciudată.
Ne dorim lucruri simple dar nu ni le dăm
Prinși în toată vâltoarea uităm să cedăm.

Și te rog, dragul meu, să-ți iei liber o zi
Să ne strângem în brațe ai noștri copii
Să ne ducem de mână neștiuți, nevăzuți
Să uităm de probleme, de tristeți, de ani mulți.