Daniel Ali Salomia - Ciuleandra

Pamantul imbraca
camasa de noapte,
cu lacrimi de toamna
si petale de trandafir.
Cerul aprinde
chipuri mici, sclipitoare
si o Cale... nestrabatuta
pana acum.
In mine rasuna
chemarea... e strigatul
de inceput,
care imi strapunge,
ca un fulger,
Gandul...
Un foc magic
trosneste, cantand.
In hora se invart,
cu strigate salbatice,
tinerii de demult.
Ciuleandra,
se incinge mai tare!
in dans ametesc,
Pamantul urca
pe Cer,
aruncat de picioare.
Inlantuit de iubire,
tulburat de trecut,
pasind de-a valma,
pe cer, pe pamant...
ma trezesc,
Dansand!..




2004-12-13

Raul Marian - Balanta

Sunt ultima lacrima din suvoiul-prapad,
Sunt zambetul larg basculand nonsalanta
De car' sa ma leapad,
Pe targa v-asez, in balanta?

Raul Marian - Regasire

Am rupt penita la condei,
Si-am cocotat si dragostea, in tei.
Imbrac trufas un frac de plumb,
La circ joc rolul ... de talmb.

Un numar reusit se pare,
Audienta-i in picioare.
Cu oua rancede in pungi
Ma tot incurajeaza: Fugi !

Mea culpa, dragoste din tei,
Si vai si-amar de mama ei ...
Un lift spre cer cocoata rugi,
Si El ma-ntreaba: Ce indrugi?

Ca un catar m-as da batut!
EU? Doar am vrut sa te salut,
Sa ma ascund de tavalugi
Prin generatia in blugi.

Raul Marian - Generatia in Blugi

Daca inima ta-i cordiala,
Copile ce fugi de chirurgi
Cardiac te numesti - nu-i tocmeala,
Tu, esti Generatia-n blugi!

O punte spre lumi viitoare
Suspenda de lanturi si rugi.
Copii te pasesc catre soare,
Esti tu, generatia-n blugi!

O torta iti este Cenaclul
Stafeta din vechi Marathon,
Am invins! Rasuna ecoul
Pe maluri de Prut, in amvon.

Daca graiul iti este comoara
Un pirat e si inima ta
"Toate panzele sus" catre tara,
Romania cea Mare, in blugi te-astepta.

Raul Marian - La o cana cu vin

Iubito, de-ai sa-mi iesi in prag
Cu paru'-ti despletit, pe flori de in,
Am sa tresalt de dor, de drag
Ca strugurele ce se face vin.

Chimesa ta, mladie peste fragi
Ma-'mbie sa cutez ca un copil
Si-n loc de lapte-as indragi
Un foc, la o cana cu vin.

Am sa te-astept si maine seara
In prag, cu-o sticla dulce-amara
Chimesa ta cu flori de in
S-o sterg de petele de vin.

Zavoianu Vali - Introspecţie

Păşesc spre mine cu mirare
Cu grijă, ca pe-un câmp de flori
Respir noi semne de-ntrebare
Şi-a lor mireasmă-mi dă fiori.

O lume-ntreagă stă ascunsă
Într-un ungher atât de mic
De conştiinţa mea pătrunsă
Acolo cad şi mă ridic.

Gândeam că-n spaţiu-i Dumnezeul...
O vreme-aici l-am căutat
Dar El era ascuns în Eu-l
Pe care-acuma îl străbat.

Cu ochii de oglinzi senine
Cu gand curat ca de copii
Atins-am pajiştea din mine
Cu grijă, ca pe păpădii.

Ce răsărit se-nalţă-n zare
Ce bine e-n sufletul meu...
Respir noi semne de-ntrebare
Şi l-am găsit pe Dumnezeu.

 

de Zavoianu Vali la 15 septembrie 2011 la 01:51

Petre Violetta - Şi ruga

Şi ruga mea de-ţi este de ajuns
Mă reazem de altarele durerii
Să plângă clopote tăcerea serii
În suflet şi în gândul nepătruns.

Voi asculta doar tainicul Cuvânt
Cel răstignit în unghiurile Crucii,
Acolo fi-voi farmecul nălucii
Să prindă şoapta Lui pe val de vânt.

De-atunci o lumânare sfântă pun;
Neîncetat ca inima arată
Visatul nord, zăpada preacurată
Să lumineze drumul drept şi bun.

Troiţa e-ntre noi.Cum nu o vezi?
Simţi lacrima într-o tristeţe blândă?
În floarea rătăcirii tremurândă
O mână caută bemoli, diezi.

Deasupra unui veac prin nori târât
Vom ţine o icoană răbdătoare-
Mai e în trup un dor amar de soare
Şi roza de lumină o sărut.

Gavril Cati - Stufos

 

In stuf e umbra ce adie
Deasupra apei risipite-n creste,
Ca eroina care nu mai stie
Ca a ramas prea singura-n poveste.

Se-ascunde-n primul val, ca o ispita,
Cu gandurile roase de pacat,
Momeala sta la panda pregatita,
Dar undita din mana mi-a scapat.

Respir prin milul din adancul gurii,
Prin clipe de sfarsit si de-nceput,
In plasa-si fac discipoli pestii urii
Si ies prin gauri rupte in trecut.

Eu o s-astept si azi pe mal, tacuta,
Descantec i-am facut, dar ea nu stie,
Sa nu fiu iarasi eroina muta
Ce din adancul apei reinvie.

Petre Violetta - Încă o moarte

Bezmetice iluzii mi-au stins cerul
Şi umbrele de moarte m-au culcat
Micimea ta mi-a spintecat echerul
Catetele cu sânge-am desenat

Precare echilibre se destramă
Nici nu mai ştiu de ce mai sunt şi când
Un doliu ancestral din nou mă cheamă
Şi paşii se împiedică pe rând

În cercul nostru strâmb şi fără raze
Nu mai încap decât melancolii
Naiade împletite-n amperaze
Din moşteniri pe care nu le ştii

Azi,dezolante incantaţii iar mă strigă
Într-un ecou din margini de coşmar
Şi trupul enigmatic de ferigă
Mi-l frânge tonul tău incendiar

Gavril Cati - Poveste

Povestea ce se plimba printre ganduri,
Ca un copil naiv, pornit pe glume
Incurca albul foii, printre randuri
Si nu mai vrea nicicum sa plece-n lume.

Se teme ca-i secata de cuvinte,
Ca, inutil, se spun povesti prea multe
Si fuge-atunci de mine si ma minte
Ca nimeni n-o sa aiba timp s-asculte.

Poveste oarba, prinsa in capcane,
Legata-n panze de paianjen fine,
Cum bantui tu obraznic prin cotloane?
Nu stii ca nu ai viata fara mine?

26 iunie 2008 ora 5,30