sunt plină de cuvinte nerostite de Renate Müller

fotoliul din colţ este gol
pătura răvăşită 
pe jumătate plin
paharul cu apă
pierdut
printre cărţi
manuscrise
foi împrăştiate pe jos
nemaiatinse de nimeni

în camera pustie
cu ceasul de veghe
te văd cum zâmbeşti
aievea aprinzi o ţigară
tragi fumul în piept

privesc printre rânduri
de jalusele lăsate
în grădina-nsorită
cămaşa ta nou spălată
a îmbrăcat-o vântul
zâmbesc
îl văd cum se chinuie
să-şi bage braţele-n mâneci
cum se leagănă cu ea în tact
observ viaţa dansează
departe de mine:
mi-e frig şi-mi lipseşti

DEPARTARE de Ion Ene Meteleu

Nori negri de furtuna se rotesc
Peste seninul ochilor albastri
Si lacrimi de mahnire iti umbresc,
Lumina preafrumosilor tai astri.

Stii bine cat de mult eu te iubesc,
Chiar dac-acuma sunt plecat departe,
Caci fara tine nu pot sa traiesc,
Ce crud strainatatea ne desparte!

Dar mult nu mai avem de suferit,
Pana cand lacrima-ti va fi o raza,
Ochii-ti vor straluci in rasarit,
Pustiul sec se va preface-n oaza.

Si eu am suferit la fel de mult,
Si-am adunat in suflet multe lacrimi,
Acum,vreau fericire,nu tumult
Si sa aprindem focul plin de patimi.

Haz de necaz de Elena Valeria Ciura

Măcăie spre iaz, la moară
Şapte raţe, gâşte zboară,
Mai zboară şi un nagâţ-
Cât pe ce să-l şi agăţ;
Undiţa mi-e pregătită
Pentru tot ce mişcă-n pripă.
Ba se mişcă, ba se-ntoarnă,
Trece pe drum o codană,
O codană nevricoasă,
O strigă mama la masă.

La masă nu se grăbeşte-
Sus pe deal badea coseşte.
Şi coseşte şi se uită,
Tocmai la codană-n curte.

Cu mamuca nu-i pe bune,
Că îi cântă fata-n strune,
Fata vrea nuntă cu dar,
Iar el nu are habar!
Habar n-are că e umbră-
El nu are bani în pungă.
În umbră nu-i loc de doi
Şi are loc numai de oi...
De iubit, îns-ar iubi-
Cât îi noaptea ş-înc-o zi!

FLOARE INTRE FLORI de Ion Ene Meteleu

N-am gasit o floare mai frumoasa,
Prin cate poieni am colindat,
Cu parfum ca tine sa miroasa,
Dar un snop intreg am adunat.

Azi,de ziua ta cand vin acasa,
Ti-am facut buchet,si l-am legat,
Cu snur alb si rosu de matasa,
Martisor din dragoste lucrat.

De la primavara florareasa,
Vasc si ghiocei am procurat
Vreau sa te simti iar ca o mireasa,
Ca atunci cand noi ne-am cununat.

Nu-i ca tine floare mai frumoasa !

MA PIERD... de Ion Ene Meteleu

Ma pierd in ochii tai adanci,
Ca un condor in zarea-albastra,
Plutind prin nori si printre stanci,
Tot cautand iubirea noastra.

Nu vreau sa te mai vad ca plangi
Cand seara te chem la fereastra,
Vreau sa ma pierd in ochii-adanci,
Precum condoru-n zarea-albastra.

Am sa ma lupt chiar si pe branci,
Ca tu esti zana mea maiastra,
Iubim,rosim,ca niste tanci,
Tu esti pe cerul meu,o astra.

Ma-nec in ochii tai adanci...

Gata cu egalitatea! de Elena Valeria Ciura

Rămaşi doar ei acasă
Adică Miţi,zisă şi ,,Răsfăţ,
Şi Cuţu-zis ,,Aleargă-după-băţ,
S-au aşezat la masă-
Cum se-ntâmpla –n mai multe alte dăţi
Au început să joce cărţi...
Încă din vremurile-acelea
Cartea mai mult se juca
Că de citit...era mai grea
De o scăpa, cumva,
Gheara se-nnegrea...
Şi de la muncă să o ştergi
Nu se mai putea...
Aşă că Miţi , Cuţulache şi alţi doi amici
Porniră pocheraşul şi...ce zici?
Amicii plecară
Căci se supărară!
Rămaşi doar amândoi
Ce i-o fi apucat, nevoi,
Lampa Miţi a scăpat
Pe o foaie-un contract,
În care scria ,
Ce drept avea
Câinele şi pisica
Şi a ars acel contract
Care consfiinţise-n fapt
Dreptul câinelui de-a sta
În casă cu pisica
Şi stăpânii, se-ţelege-
De acord cu astă lege!

S-a terminat cu prietenia
Cum se văd se fugăresc
Despre drept îşi amintesc
Câinele nu se opreşte
Contractul şi-l tot cerşeşte
,,Con-trac-tul! con-trac-tul!”
Dă-mi aaaaaaaa-ltul!
Nici pisica nu se lasă-
Zice:,,o ars, o ars!”
Şi fuge-n casă!

… fără trupu-ţi leneş de Ovidiu Oana-pârâu

Nu-i dimineaţă fără trupu-ţi leneş

Şi dâre voluptuase pe cearceafuri,

Cu ochi întredeschişi cerşindu-mi galeş,

Săruturi dulci, ca mult râvnite-anafuri.

Le dau bineţe geană lângă geană,

Un sfârc mă-mpunge: “hai de mă striveşte!”

Îi fac pe plac şi-un tremur de sprânceană

Fiorii din adânc îi prevesteşte.

Ne împletim nesaţul cu odihna,

În ritmuri sacadate se trec zorii;

Năvală, contopire şi-apoi tihna

Pudorii scrise-n roşii obrăjorii.

Te-ntinzi alene, e deja amiază

Şi-s mai boţite albele-aşternuturi,

Pe guri flămânde,-n loc de prânz se-aşează,

Şi ele, nesătule, noi săruturi.

FEMEIA de Ioana Burghel

Femeia
Filosofie curată!
Singur
Dumnezeu desăvârșit artist,
Făuritor de iubire și moarte,
A intuit că
acestei lumi deșarte,
doar EA lipsea
și vinul și viața…

Flacără vie
a celor născuți
într-o dimineață în care
primul Om
descoperise
rugăciunea de mântuire și iertare…
Misterioasă operă
despre care
nimeni nu poate să spună
că s-a greșit
undeva...

Femeia
doar EA
o filosofie
cât Viața… 

Sunt femeia… de Lacramioara Lacrima

Simplu, sunt femeia
Care te iubeste
Nimeni n-o sa-mi ia
Dragostea ce-mi este
Visul ce-l urmez
Cu tandrete multa
Si il realizez
Pentru ca m-asculta
Si ma simt ca floarea
Tu ma ocrotesti
In parfum culoarea
Frumos mi-o ghicesti
Imi mangai petale
Cu sufletul tau
Dorurile tale
Le simt numai eu
Sunt, am fost femeia
Ce o pretuiesti
Ca-ti ador faptura
Ochii, cum privesti
Sa-ti sarut gurita
Far’ a ma opri
Implinind dorinta
Ta din orice zi…

Si-apoi sunt femeia
Ce in glas de noapte
Emanand scanteia
Te aduc in soapte
Fierbinte-i iubirea
Ce ti-o daruiesc
Asta mi-e menirea
Asa aripi cresc
Pentru a fi frumoasa
Fredonata-n cantec
Sa simt ca iti pasa
Mi-alungi griji ce trec
Sunt femeia care
Plange dar si rade
Emotii-n pastrare
Nu le pot ascunde
Sincera, gingasa
Te tin cald in suflet
Pot sa fiu poznasa
Sa te stiu in zambet
Astept mana ta
Sa dansam intr-una
Sunt femeia ta
Pentru totdeauna…

nebunie de Renate Müller

zi de zi mă deschizi 
să te convingi 
dacă eşti viu în mine 
şi pleci…

uiţi să mă-nchizi

m-am săturat
să-mi cos singură rănile
să-mi echilibrez paşii
la marginea acestei prăpăstii
în care clipele sunt pline de tine

vreau să mă opresc din drum
să aştept trecerea zbuciumului
sentimentelor ce încă se-opun
să se-ncuibărească liniştea-n ele…

apoi să zbor lin peste abisul
în faţa căruia mai tremur încă