tahicardie de Nuța Istrate Gangan

inima mea

a trecut
de la ştiindu-te pe de rost
la uitându-te cu desăvârşire
de la aproape infarct
când o atingeai
la aproape împietrire
când o atingi.
inima mea
nu mai tresare
atunci când se cuibăreşte
în palma ta
deşi pentru tine
va avea întotdeauna
o bătaie în plus.

În bojdeuca versurilor mele... de Nicoara Nicolae-Horia

Afară plouă,

Ori întunericul curge peste mine?
Doamne,
Ce arşiţă îmi pârjoleşte
Vederea!

Am învăţat şi nu uit niciodată
Cum să îndur sudalma şi să tac,
Precum tăcea şi celălalt pe roată,
Strămoşul meu, vândutul din Albac...

Cei care m-au lovit, când mi-a fost greu,
S-au potolit pe rând şi fiecare
Cu faţa frântă către Dumnezeu
În rugăciune şi-au cerut iertare!

N-am blestemat pe nimeni, dimpotrivă,
I-am alduit din lacrimă pe toţi,
Să nu-i robească dorul de colivă,
Coliva mea şi-a neamului de moţi.

Mi se spunea şi-n vremurile-acele
Că nu am voie să gândesc rotund,
Să-mi lase-n pace versurile mele,
În bojdeuca lor să mă ascund;

Acolo, în tăcerea din cuvânt,
Niciunei bunătăţi nu îi duc lipsa-,
Sărac şi necăjit, aşa cum sunt,
Să mă găsească viu Apocalipsa...

 

de Nicoara Nicolae Horia

Paradisul?... de Radu Adrian Gelu

Se zice... este doar perfect locul,

unde nu e nevoie de-o schimbare,
unde anotimpuri nu-şi au sorocul,
să fie el Paradisul sau Raiul oare?...

Acolo, fiinţa e doar fiinţa de a fi,
nici timpul nu poate fi fără fiinţă,
din nimic, ea fiinţa nu poate a fi,
nici el, Adam cel izgonit în căinţă…

A trece oră de oră pe sub Soare,
ducând durere sau visul după vis
de bucurie şi fericire amăgitoare,
să fie oare viaţa, visatul Paradis?...

Dragostea nemuritoare e abisul
din inimile ce-n fantezii frământă
dorinţe-n jar îmbrăţişate cu visul,
Paradisul oare e iubirea ce-ncântă?...

Ia-ti numele .. de Elena Mandru

Ti-ai uitat numele in mintea mea

Cum ai lasa un pat ravasit sau un vis.
Il vad scris peste tot,pe urmele
pasilor mei,pe cerul ochilor albastri,
In gustul din gura si-n tot universul
vietii mele din ultimul timp.
Am incercat de multe ori sa-l decupez
din gandurile invalmasite si sa-l dau uitarii.
Dar nici macar nu ma pot dezlipi de el
ca de un nume oarecare.
Stii de ce ...pentru ca ai descuiat strigatul meu
launtric,rugaciunile disperate,soarele si apusul vietii,
Le-ai luat in palme si le-ai asezat langa inima ta.
Ai devenit sufletul meu pereche ....!

Elena Mandru

Am ridicat capacul de Renate Müller

Am ridicat capacul

unui joc periculos
ce ne avertiza că e făcut
pe viaţă şi pe moarte

cu vorbe dulci 
şi pline de venin
feţe cu măşti 
jucând ale lor roluri
ce ne-arătau dureri

atunci noi l-am închis la loc
îngroziţi de-a lui cruzime
şi am decis c-acest joc perfid
să nu se răspândească-n lume

Renate Müller

Hora cuvintelor de Renate Müller

Într-un vârtej ameţitor

m-a prins o horă de cuvinte
nu pot să dau de sensul lor
de mine nici că iau aminte

saltă vesele de-a roata
chiuie, se-nveselesc
eu privind la toată zloata
inima mi-o răscolesc

Renate Müller

Dacă de Veronica Simona Mereuta

poate că este un "De ce?" întors din drum,
deturnat din răscolirea credulă a adevărului neînceput
şi pus pe condiţionare prenupţială a 
...deznodământului.

Chiar

dacă te iubesc,
poţi pleca şi mâine,
chiar mai bine decât mi-ai apărut în lumina ochilor,
mraniţă de doruri dospite-n pat reavăn de amintiri.


Doar

atunci când îmi va mai rămâne o singură dorinţă,
o voi lua cu mine,neîmplinită,
uitată de nelinşte, aripa ultimă a ce voi şti să
renasc.

12.06.2012
Vero

Nepoezie... de Catalin Ciorba

Eşti femeie

Pentru că tu... îmi asmuţi şarpele
Pentru că tu îmi dai să gust
Mărul sânului tău
Şi ştii să mi-te încolăceşti în braţe
Cu picioarele tale
Dându-mi-te aşa cum numai tu ştii
Ziua în amiaza mare...
Fără grija zilei de mâine
În noaptea care risipeşte stelele în parfum de tei
În dimineaţa ce urmează nopţii albe
Când femeie îmi smulgi nedormirea din aşternut
Şi... eu aştept seara când ai să mi te aşezi în poala precum un prunc ce îşi doreşte alinare.
Femeie.

Cătălin Ciorbă

sărutul frunzelor în soare de Ovidiu Oana-pârâu

azi am văzut ca o chemare

insinuată prin fereastră

sărutul frunzelor în soare

veșmântul florilor din glastră

le apropia o adiere

iar ele unduiau supuse

contactul ca o mângâiere

pe un perete crea tuşe

eu admiram uimit desenul

părea o gură ce sorbea

în picuri line tot polenul

de pe un sân ivit abia

de-odat` un nor ca o iluzie

frumoasa rază-a alungat

pe zid rămâne o aluzie

a unui vis plin de păcat

Ovidiu oana-pârâu la 11 iunie 2012 l

Regrete de Mihail Rujoiu

Cateodata ,privim prea mult 
In indepartatul nostru trecut 
Si regretam tot mai des ,
La ce am avut si am pierdut 

Si nu vrem sa recunoastem, 
Ca toti gresim cat traim 
Si nu avem puterea de a ierta 
Si nu stim iubire sa daruim 

Mereu primim o lectie de la viata ,
Cateodata suntem luati de vant 
Si in a noastra nesabuinta,
Suntem adusi cu picioarela pe pamant

Uneori,cazi in capcana
Intinsa celui de langa tine 
Si nu poti privi in jur,
Cum toti iti doresc numai bine 

Lasa acel egoism amar 
In care te scalzi tot mai des,
Incet,rezolva-ti problemele tale 
Care au intrat intr-un vizibil regres 

Cu putin noroc si speranta,
Priveste si crede in viitor
Si poate in curand vei descoperi
Ca sufletul tau nu este atat de gol 

Da sansa unei noi iubiri
Si uita ce ai trait in trecut,
Iubire in dar vei primi 
Si poate nu vei regreta,ce ai pierdut .

Din cartea ;Din fum de tigara...