DOAR APĂ de Stefan Oana Valentin

Creierul e aproape

90 la sută apă...
deci gândul e izvor.
Oare ce gândește marea?

Udăm florile
să conțină tot apă
și ne răspund culoare.
Oare ce gândesc mugurii?

Când ne e sete
sorbim inconștienți 
gânduri amestecate.
Oare te-am băut?

20 05 2012
Ștefan Oană

Visul inimii de Cornelia Stamati

Inca te astept...

cum asteapta dimineata,fiorul cald

al primei raze, pe tampla...

Iubesc, ii spun in soapta inimii mele ce se framanta,

in causul palmelor...inima, ce are ochii tai...

poate de aceea,sufletul meu,cu talpile ude de lumina,

e mereu in umbra ta...

si priveste...genele si irisul intunecat,

cutremurator de frumos si rotund,al acestei zile tinere...

Inca mai cred...

cu putere,cu dorinta,cu speranta!

Taci!...ii strig inimii,acestei inimi ce plange la fereastra cenusie si rece,

cumplit de rece,al sufletului tau...

TACI!...AM PIERDUT...

Inca...

Dar nu mai e nimic...

plec cu capul in jos...infranta...

in pumnii stransi,INIMA, bulgar de sare,

s-a spulberat demult...

Cornelia Stamati la 19 mai 2012·

MI-A APĂRUT AZI UN BĂRBAT ÎN CALE de Olga Alexandra Diaconu

Mi-a apărut azi
un bărbat în cale
şi-avea un nu ştiu ce
în mersul lui tihnit
că inima-mi bătea
mereu mai tare
şi pentru-o clipă-n
ochi mi te-ai ivit

L-am urmărit din poartă
cu privirea
cum se pierdea
plecând în drumul lui
şi mă-ntrebam
de ce mă pierd cu firea
de parc-aş fi rămas
a nimănui

O clipă şi-antors faţa
către mine
şi m-a privit cu ochii lui rotunzi -
poate-a simţit şi el ceva din tine,
ceva ce numai mie nu-mi ascunzi
Te mângâie acum altă femeie
ce-ncearcă rostul firii să-ţi pătrundă,
dar ai rămas al meu –
divina cheie doar eu ştiu
s-o trimit plutind pe-o undă.

de Olga Alexandra Diaconu

TORENŢIALĂ de Patricia Serbanescu

s-au rupt norii-n două, fulgeră şi plouă,

apele la vale curg într-o chemare...
izvoare dansează, pietre dantelează,
printre stânci vezi luna, ascunzându-şi urma...
razele de soare fugit-au în mare
bolta n-are frici, pocneşte din bici...
în mijlocul verii, zdrenţuiţi sunt norii
păsări ciufulite...în cub ameţite...

mulţi oameni visează cu conştiinţa trează..
macii de pe câmpuri, îndoiţi de vânturi
stau culcaţi în rânduri...
stropi de ploaie blândă pământu-l inundă...
aburi calzi difuzi, se-aşează zăluzi
doar pe cei confuzi...
ploaia care vine varsă legi divine,
câte-un strop ce doare, dă...la fiecare...
fără supărare.

Tinereţe de Boris Ioachim

…Sunt tânăr, încă, Doamnă – doar sufletu-i bătrân

Căci prea-l îndoaie veacul – cu vinete schimbări
Şi neguri, tot mai grele, să-l năruie, hapsân,
Se-nghesuie, adesea, venind din depărtări…

Din depărtări ceţoase, din trai sterp şi naiv –
Purtat în vremuri stranii, dus cam după ureche…
Copil fidel al vieţii dintr-un veleat parşiv
Când mi-am topit virtutea ca un lovit de streche.

Sunt tânăr, încă, Doamnă, doar sufletu-i bolnav –
Cândva credeam, prosteşte, în milă şi dreptate…
Cândva credeam că omul pe om nu-l face sclav
Şi că, egali cu toţii, trăiam în libertate.

S-au dus acele vremuri, azi, cinic şi-ncordat
Din zi-n zi îmi duc traiul banal, plin de plictis –
Descoperind, întruna, şi trist şi înciudat
Că, totuşi, lumea noastră, nicicum nu-i paradis.

Azurul e departe – iar soarele-i prea sus
Şi, blestemaţi, naivii – cu capul în pământ –
Sunt pedepsiţi să calce cu pas greoi, supus
Şi cinstea – o ce vorbă! – e numai un cuvânt.

Iubirea mai răzbate – arar, tot mai arar -
Din pieptul meu ce-i, totuşi, mai îmbâcsit de rele…
Deşi cuvântu-acesta îmi e tot mai neclar –
Căci am iubit bezmetic, de-a lungul vieţii mele.

Sunt tânăr, încă, Doamnă, doar sufletu-i beteag
De atâtea compromisuri…şi fără ideal;
Mi-e mintea obosită, c-a unui biet moşneag
Şi orice vale-mi pare că-i doar urcuş la deal…

Între pământ şi cer... de Nicoara Nicolae-Horia

Ca floarea ierbii trecem

Şi-n urmă alţii vin
Să ducă mai departe
Vremelnicia noastră,
Şi timpul trece-n goană
Şi el e mai puţin
De nu ne mai încape 
Sub zarea cea albastră...
Cine din noi anume
De noi se tot ascunde,
Cine de cine oare
I se tot face dor,
Ce-i alergarea asta
De unde spre ne-unde?
Tot mai trudit e trupul
Şi oasele ne dor...
Cei dinaintea noastră
S-au dus şi nu mai sunt,
Plecarea lor devreme
Nici n-o băgăm în seamă
Târziu când ne cuprinde
Aşa un fel de teamă-
"Căci pulbere sunt toate
Şi goană după vânt!"
Nu-i cine dintre coaste
Să ne alunge frica?
În răsuflarea noastră
Se face tot mai ger-
Vai, despre suflet încă
Nu pomenim nimica,
Uităm că el ne ţine
Între pământ şi cer
Şi-aşa el nu-i al nostru,
Cel dintru început,
(O ştie fiecare
Ce-aleargă dintre noi!)
El ne-a fost dat de Domnul
În lume cu-mprumut
Până în clipa-n care
Ni-l cere înapoi...
Ca floarea ierbii trecem,
Ca ea măcar să fim
Scăldată din înalturi
De picurii de rouă;
E vremea pe sfârşite
Şi-n toate ne grăbim-
("Perdeaua cea din templu
S-a rupt atunci în două!...)

Eu sunt ca voi de Augustin Septimiu Ion

Poezia mea e simplă.

Nu-i facută pentru sfinți.
Vreau să placă de se-ntâmplă
Să doriți să o citiți.

De vă pot stârni un zâmbet
Sau o lacrimă să smulg
Vouă, care-mi sunteți suflet...
Mie astea imi ajung.

Eu schimb vorbele pompoase
Pe cuvinte de alean,
Să pătrundă blând în case 
Și-n suflet de pământean.

Nu scriu pentru minți fudule,
Nu vreau comenturi de soi,
Ce contează pentru mine
E să mă-nțelegeți voi!

Nu vreau cunună, nici onor,
Nici piscuri neatinse...
Eu sunt ca voi, un muritor
Făuritor de vise.

Ce-nchide ochii obosiți
Și-atât de răbdători,
Să simtă-n porii răzvrătiți
Ai dragostei fiori.

Taceri care dor de Vali Zavoianu

Cum iti mai este?-ntreb cu voce blanda

Mi-e bine spune. Eu ii intru-n joc.
Ezita mult pana sa imi raspunda
Si simt ca bine nu ii e deloc.

Eu cand ma doare sufletul, plang mult.
Tu ? il intreb, caci nu stiu cum sa fac
Sa scoata la lumina din tumult.
Eu? imi raspunde trist. Eu TAC.

19.05.2012, Zavoianu Vali

Noapte buna iubito de Vali Zavoianu

Noapte buna iubito, sa-ti spun as mai vrea

Si as vrea sa-ti sarut ochii verzi de smarald
Iti e cald invelita cu inima mea? 
Eu in vis te acopar sa stiu ca ti-e cald.

Cat as vrea somnul tau linistit sa-l veghez
Si as vrea sa-ti sarut tampla neteda-n vis
Iar sarutul sa pot mai apoi sa-l pastrez
Sa-l fac cheie sa intru-n al tau Paradis.

Eu n-am noapte iubito, am numai un drog
C-o sa vin de departe tot dorul s-alin
Noapte buna iubito, nu plange te rog
Ai rabdare de poti, mai asteapta putin.

19.05.2012, Zavoianu Vali

PE BUNE... de Patricia Serbanescu

De-ar fi să mor într-o oră

Am să ştiu acolo Sus
Dacă viaţa merge încă
Dupa ce eu...m-am tot dus...

Dacă mâine mă ia Domnul
Rădăcini rămân Aici,
Mi-o părea rău de prieteni
De copii şi de părinţi...

Pe bune ! nu m-aş întoarce
Nici de m-ar pica cu ceară
Viaţa dulce şi amară
E legata doar... cu-o sfoară...