luni, 5 decembrie 2011

Zavoianu Vali - Nopti departe

In toate noptile, cand lumea-i adormita
Si linistea pe zare se asterne
Deschid fereastra larg si linistita
Ma bucur de tacerea ce se cerne.

Un clopot de biserica rasuna
Batand alene ora trei din noapte
Si-n gandul meu razlete se aduna
Toate-ale zilei intamplari si fapte.

Traiesc intr-un satuc, la munte
Nu-i satul meu, nici muntele de-acasa
Dar inima-mi a invatat s-asculte
Tacerile de-aici,cand noaptea bland se lasa.

Si imi inchipui ca traiesc in alta parte
Cand la fereastra noptile m-asez
Caci gandul si simtirea mi-s departe
Si nu m-opreste nimeni sa visez.

Nu caut somnul fiindc-as piede corul
Ce-l canta linistile-n noapte
Si nu mi-as mai putea trimite dorul
Pan la "acasa"-al meu departe.

Chiar daca unii ma numesc straina
Si viata face sa traiesc in departari
In visul meu cel treaz, plin de lumina
Gasesc spre-acasa-n noapte vechi carari.

( Poate-s banale versurile mele
Si poate c-am stricat, scriind, hartie
Dar fara echivoc am pus in ele
Cu suflet, tot ce lumea n-are cum sa stie.)

05.dec.2011, Z.V

Octavian Petrescu - Mama

Va trece timpul neoprit
În zborul său spre nemurire,
Şi multe lacrimi din adânc
Se vor topi întru iubire,
Dar nu va fi nimic mai pur
Din vechea lume ce mă cheamă,
Decât să fiu din nou copil
Şi să te strâng în braţe, mamă!

Când răscolit de-ntruchipări
Ale furtunilor vieţii,
Ca nişte vase-n depărtări
Simt cum trec anii tinereţii,
Să mă întorc la început,
Să mai zâmbesc încă o dată,
Că lumea e un vis frumos
Care nu moare niciodată.

Îţi mulţumesc, măicuţa mea,
Că te gândeşti cu drag la mine
Şi-mi dăruieşti iubirea ta
Să-mi fie cald, să-mi fie bine!
Mă strângi în braţe şi îmi spui
Cuvinte dulci, de-ncurajare,
Iar lacrima din ochii mei
O ştergi cu zâmbetele tale.

Deşi departe sunt acum,
Deşi oceanul ne desparte,
Te simt, măicuţa mea, aici,
În inima ce-n mine bate
De dorul Ţării, dorul tău,
De dorul tinereţii mele,
Ce-a-nmărmurit pe chipul meu,
Sub lacrimi tainice şi grele.

Prin tine sunt mai bun în lume,
Iubesc mai mult şi-mi este dor,
Tu eşti izvorul, eşti lumina
Prin care sunt nemuritor;
Doar cu o vorbă-mi dai putere,
Vorba de lapte din trecut,
Şi dacă pic în lupta vieţii,
Mă ridic iar, ca nou-născut.

De n-ai fi tu, măicuţă dragă,
Aş pierde multe idealuri,
Furtuna sufletului veşted
Ar ridica la ceruri valuri,
Să vadă Dumnezeu din ceruri
Chinul zbătându-se spre tine,
Şi cu puterea Lui divină
Să te aducă iar la mine.

(Octavian, 2010)

Zavoianu Vali - Scrisoare catre Mos Nicolae....

Dragul meu Mos Nicolae..
Te-as ruga s-aduci cand vii
Zambete in orice-odaie
Romanilor, bucurii.

Sa le-aduci in gand speranta
Si ceva belsug in casa
Si sa stergi din ignoranta
Celor care nu le pasa.

Pune-le cu drag in inimi
Doar frumoase sentimente
Da batranilor nevolnici
Banii de medicamente.

La copii adu-le-n ghete
Tot ce astazi si-au dorit
Si parintilor solutii
Spre un trai mai fericit.

Tarii adu-i demnitate
Si sa fie iar intreaga
Sa creada-n romanitate
Cu-alta soarta sa se-aleaga.

Si la politicienii tarii
Sa le-aduci de poti te rog
Un salar cam cat al nostru
Si-o chirie grea la bloc.

Si de vrei si-am fost cuminte
Sa-mi aduci cerneala-n dar
Sa mai scriu de azi nainte
Fiindca nu scriu in zadar.

5 dec.2011, Zavoianu Vali

Zavoianu Vali - Nopti departe

In toate noptile, cand lumea-i adormita
Si linistea pe zare se asterne
Deschid fereastra larg si linistita
Ma bucur de tacerea ce se cerne.

Un clopot de biserica rasuna
Batand alene ora trei din noapte
Si-n gandul meu razlete se aduna
Toate-ale zilei intamplari si fapte.

Traiesc intr-un satuc, la munte
Nu-i satul meu, nici muntele de-acasa
Dar inima-mi a invatat s-asculte
Tacerile de-aici,cand noaptea bland se lasa.

Si imi inchipui ca traiesc in alta parte
Cand la fereastra noptile m-asez
Caci gandul si simtirea mi-s departe
Si nu m-opreste nimeni sa visez.

Nu caut somnul fiindc-as piede corul
Ce-l canta linistile-n noapte
Si nu mi-as mai putea trimite dorul
Pan la "acasa"-al meu departe.

Chiar daca unii ma numesc straina
Si viata face sa traiesc in departari
In visul meu cel treaz, plin de lumina
Gasesc spre-acasa-n noapte vechi carari.

( Poate-s banale versurile mele
Si poate c-am stricat, scriind, hartie
Dar fara echivoc am pus in ele
Cu suflet, tot ce lumea n-are cum sa stie.)

05.dec.2011, Z.V.

Zavoianu Vali - Nopti departe

In toate noptile, cand lumea-i adormita
Si linistea pe zare se asterne
Deschid fereastra larg si linistita
Ma bucur de tacerea ce se cerne.

Un clopot de biserica rasuna
Batand alene ora trei din noapte
Si-n gandul meu razlete se aduna
Toate-ale zilei intamplari si fapte.

Traiesc intr-un satuc, la munte
Nu-i satul meu, nici muntele de-acasa
Dar inima-mi a invatat s-asculte
Tacerile de-aici,cand noaptea bland se lasa.

Si imi inchipui ca traiesc in alta parte
Cand la fereastra noptile m-asez
Caci gandul si simtirea mi-s departe
Si nu m-opreste nimeni sa visez.

Nu caut somnul fiindc-as piede corul
Ce-l canta linistile-n noapte
Si nu mi-as mai putea trimite dorul
Pan la "acasa"-al meu departe.

Chiar daca unii ma numesc straina
Si viata face sa traiesc in departari
In visul meu cel treaz, plin de lumina
Gasesc spre-acasa-n noapte vechi carari.

Octavian Petrescu - Gratiile albe

De-mi voi ieşi din minţi vreodată
Şi n-o să-ţi spun că te iubesc,
Să ştii că viaţa asta toată
De dragul tău o să trăiesc.

De n-o să te privesc în faţă,
Tu să priveşti în ochii-mi goi,
Să ştii că dincolo de gheaţă
Curge iubirea dintre noi.

De nu îţi voi cuprinde mâna
În mâna mea, tu să m-atingi
Şi să mă strângi în braţe tare,
Să simt cum râzi, să simt cum plângi,

Iar de vom sta la depărtare,
Câte un rând să îmi mai scrii,
Minţind acolo că trecutul
Iubirea ta o va păzi…

S-adorm cu zâmbetul pe buze,
Gândind o viaţă ca-n poveşti,
Şi, printre gratiile albe,
Să văd cât de frumoasă eşti.

(Octavian, 2010)

duminică, 4 decembrie 2011

Ion Pribeagu - De ziua mea


Ion S. Augustin
De ziua mea... - Ion Pribeagu ( pentru RAUL )

De ziua mea, as vrea sa se reverse.
Din cer apoteoze de rubine.
Sa curga flori, parfumuri, cavatine
Si dans de focuri albe si diverse.

In casa mea, cu statui bizantine,
Sa vie trubaduri de scoli adverse,
Femei cu ochii plini de lumi perverse
Si critici cu condeie sanguine.

De ziua mea, sa arda-n trei altare
Tamaie, bronz si aur lucitor
Si vin, sa cante-n cupe si pahare.
Si-apoi, rapit de-un vers nemuritor,
As mai dori ca-n ziua asta mare
Sa nu-mi soseasca nici un creditor !

:)))))))))))) LA MULTI ANI !

România - Wikipedia


Gabi PaizsSpre aducere aminte !

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

România - Wikipediaro.wikipedia.org
România este o țară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.[4] Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați. Se învecinează cu..

A Whisper Away - Anotimpurire

Rouă
prelinsă
din pleoapa norilor,
parfumată
cu povești din fire de gând
toarse de salcâmi înfloriți.

Lumină
despletită
în fluturi perechi,
numărată
cu zile înmugurite
într-un soare fără apus.

Zefir
dezmierdat
de pasul simfoniei
cu mireasmă de cireș,
al ploii dansând desculță
în inimile noastre.
Anotimpurire.

Whisper~ 4.12.2011

Yuki Kajiura - Grandpa's Violinwww.youtube.com
BGM : Granpa's Violin (OST from .Hack// Liminality) Composed By : Yuki Kajiura Photos taken from :http://www.goopunch.net/freephoto/

Radu Adrian Gelu - Mirodenii dulci-amare…

De zile nu mai scriu,
am fericirea de-a fi trist,
e pâinea mea cotidiană,
e hrana gândului hoinar,
nu-s singur, deci exist!...

În fericirea de-a fi trist,
mă prefac a fi liber,
fără ochelari fumurii,
văd bine-n negru şi gri,
doar lacrimile-s sidefii…

Citit-am eu, undeva,
că şi drumurile vieţii-n
curbe line de fecioară,
mai au pe margini altare,
de mirodenii dulci-amare…

Că zarea-i doar plină,
de albastru şi vedenii,
cu hanuri pe coclauri,
ce-n lutul din ulcioare,
aduc vise-n rubiniile iluzii…

Le-a făurit cândva olarul,
inspirat de cel duh rău,
din taina trupului de fată,
frumos a oferi mirodenii,
la porţile sufletelor pustii…

Păşesc cu gândul în gri,
peste rupturile albastre
de suflet, în cale-mprăştiate,
vreau să zbor cu visul-n
drum, a merge mai departe…

Privirea cată ultimul han,
chiar cu ulcioarele sparte,
din ciob poate aş soarbe,
trei picuri de mirodenii, a
da griul-n viziuni colorate…