La piept ai patru şi sunt ferecate
Secretele rămân nedezlegate
Nu mi-ar ajunge să-ţi descopăr firea
Nici de-aş trăi trei vieţi cu tine în cetate
Şi pentru atâta lucru- nu-vreau nemurirea!
Încrederea rămâne un fir ca de păianjen
Se subţiază cum dă galbena lumină
Cum te apropii el -se sperie şi fuge
Dar te înţeapă şi se-ascunde prin grădină!
Şi e puternic până prinde-o altă muscă
Şi o striveşte , nu-i deloc gentil, -o uscă,
Si-a doua zi, la fel, cu altă pradă,
Până stăpâna va vedea a lui ispravă
Şi iubăreţul va gusta ce-a meritat–otravă!
(Ce simplu e în lumea animală!)
Nici de-aş trăi trei vieţi cu tine în cetate
Şi pentru atâta lucru- nu-vreau nemurirea!
Încrederea rămâne un fir ca de păianjen
Se subţiază cum dă galbena lumină
Cum te apropii el -se sperie şi fuge
Dar te înţeapă şi se-ascunde prin grădină!
Şi e puternic până prinde-o altă muscă
Şi o striveşte , nu-i deloc gentil, -o uscă,
Si-a doua zi, la fel, cu altă pradă,
Până stăpâna va vedea a lui ispravă
Şi iubăreţul va gusta ce-a meritat–otravă!
(Ce simplu e în lumea animală!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu