Să spună el... de Costel Suditu

Poetul să fie mut.
Nu are dreptul să risipească
Cuvintele lui înaripate;
Să le dea spre citire acestei lumi
Cât şi celeilalte;
Poetul nu trebuie să se mişte.
Să nu se strâmbe coloana infinitului,
Să rabde capriciile cuvântului
Spre esenţa priceperii;
Si să lase sângele slobod
Întoarcerii către sine;
Când staţi de vorbă cu un poet
Nu-l întrebaţi nimic,
Doar lăsaţi-l să spună el
Dacă va vrea,
Ceva.