Nu scriu degeaba... de Nicoara Nicolae-Horia

Nu scriu degeaba, știu că mă citești, 

În versul meu te odihnești oftând
Și iarăși vin să-ți spun ce dragă-mi ești!
Făptura ta îmi stăruie în gând.

Oftatul tău doar liniște împarte,
Nu-i din durerea cea fără de leac,
El vine de demult și de departe,
Cum vine el, mă luminez și tac.

Cuvintele ce par atât de goale
Se umplu de surâsul tău flămând,
Ca râul meu de valurile sale
Cu-același dor de mare murmurând.

Nu scriu degeaba, simt că mă citești
Și-abia aștepți poemul meu să vină,
Se face dimineață-n tot ce ești,
Cu tine începe ziua mea deplină...

7 Iulie 2012