NE-AM TOT IUBIT... de Patricia Serbanescu

ne-am tot iubit pe flori în luncă

iubitul meu, cu gust de... ,,încă,,
când păsările-n crâng se duc
vom răstigni glasul de cuc...
trăi-vom astfel veşnicia
când ajutându-ne câmpia,
ne cerne florile de iris
că ceru-n taină...mi te-a promis.

vezi graurii cum zboară-ntr-una?
trec peste noi şi fac cu mâna...
sunt martorii la legământ
iubitul meu, cu nume sfânt...
vom asculta duiosul cântec
când fluturii... se strâng în pântec
orele curg, mărindu-mi vrerea,
lăsând în suflet, să curgă mierea...

de-om auzi cucul pe ram
iubiţi vom fi, încă un an!
s-o aşeza veşmântul verde
şi-n vară, minţile le-om pierde...
în toamna care ne usucă
să legi iubirea, să nu fugă!
te-oi hotărî să-mi dai răspuns,
că pân’acum, n-a fost de’ajuns...