EFECTUL IUBIRII (pastişă la poemul INTREBĂRI de Boris Ioachim) de Patricia Serbanescu

presantă întrebare aş pune-o şi pe soare

în lume, peste tot se scurge-un timp la fel,
complexa frământare… ,,iubirea care doare,,
desigur aţi simţit-o… nimeni n-a fost stingher…

ne perpeleam, dormind ca vrabia pe ram
din suflete ţâşneau, minuni de licurici,
nu ne găseam nici locul şi-n pat ne sfredeleam
când capul era greu, pe piele-aveam furnici…

eram teleghidaţi şi-n doi eram în ton
oauuu ! cum să uit vreodat’ ! eram caii mascaţi
cu dragostea mustindă, parcă jucam şotron
în nopţi dormite-n pripă, cu ochi încercănaţi…

şi când iubim prieteni, avem gânduri de-a valma
iubiri împreunate, se bat pe jucării
ne părăseşte-o vreme, toată nevoia, teama
ne transformăm chiar brusc, fără a fi copii…

suntem doar o putere, ce-o reunim mereu
apreciem iubirea… la bine şi la greu
dar când satana intra în suflet, sfredeleşte
dragostea-şi face loc, pe dat’ ne părăseşte…

şi lasă urme-adânci, de răni însângerate
iubirii ce-i pe brânci, n-o să-i mai dai dreptate
şi cu aceste semne din dragoste, rămâi!
vei fi doar partizan al dragostei… dintâi…