care-și lungeau
clipele rele
până-n bocanci
lipește una din fotografiile mele în centrul desenului
cu ramurile desfrunzite în jur
cu amurgul sângeriu tot mai puternic
iar tu
un oarecare
închide intrarea în tine
să nu dau năvală
ai afla adevărul despre cum dintr-o firavă tulpină
cresc două frunze
atunci
ai respira așa mult încât ai uita să te oprești
timpul ar mări pasul și nu vreau ca tu să mergi mai repede
ai muri
iar bocancii mei s-ar umple de noroi
am rătăcit
sau pierdut
toate duminicile pe care le-am iubit
mi-e teamă că n-o să mai pot ieși
din odaia bocancului împietrit
dar
mai ales mi-e teamă
că n-o să aflăm adevărul nicicând
despre cele două frunze din copacul ars.
până-n bocanci
lipește una din fotografiile mele în centrul desenului
cu ramurile desfrunzite în jur
cu amurgul sângeriu tot mai puternic
iar tu
un oarecare
închide intrarea în tine
să nu dau năvală
ai afla adevărul despre cum dintr-o firavă tulpină
cresc două frunze
atunci
ai respira așa mult încât ai uita să te oprești
timpul ar mări pasul și nu vreau ca tu să mergi mai repede
ai muri
iar bocancii mei s-ar umple de noroi
am rătăcit
sau pierdut
toate duminicile pe care le-am iubit
mi-e teamă că n-o să mai pot ieși
din odaia bocancului împietrit
dar
mai ales mi-e teamă
că n-o să aflăm adevărul nicicând
despre cele două frunze din copacul ars.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu