Înger albastru de Elena Iuliana Constantinescu

Aștept seara…

În inima-i albastră
Ce-o poartă în mine,
Noaptea măiastră,
Din praful de stele
Ai apărut tu
Ca un înger albastru,
Ce-mi poartă pașii prin lume
Și-mi arată,
Ce e rău și cum e bine;
Îmi conduci visul, speranța
În raza astrului;
E târziu.
Acum, c-ai plecat,
O tu înger albastru,
Mă sting suspinând
Cum se stinge un astru…

ILUZII de Mihail Rujoiu

Sunt lovit de ganduri triste,
Amarat de vremea rea 
Ce-au intrat pentru vecie 
In saraca inima mea. 

Mohorata imi este viata 
Iar speranta tot la fel,
Visele mi se lovesc 
De un munte de otel .

Am impresia ca totul 
E un lucru jovial,
Care se destrama rece 
Ca un ras fara final . 

Voi crea precum iubirea 
O sonata grea si rece, 
Asteptand cuvantul care 
Inima imi va petrece. 

Din cartea ; Din fum de tigara...

24-IV-1987 

... de Ovidiu Oana-pârâu

centuri de brațe

trup durut

peceți pe buze

dulci sărut

gene clipire

doi bujori

de fericire

ard fiori

în pântec

coapse

dăruire

viori

descântec

împlinire.

Ovidiu Oana-pârâu la 8 iulie 2012

FĂ CEVA de Stefan Oana Valentin

crucește-mi întunericul 

dintre pleoapele mute
descântă-mi osul păgân
adu-mi soarta aproape
de ultimul trecutul tren.

pune-mi în piele fiorul
de pași neumblați nicăieri
pansează-mi visul cu stele
înfipte-n adâncul etern
și stai, nu te mișca.

înfinge-mi lanțurile-n glezne
udă fertil și aprig, za cu za
adu-mi pădurea mai aproape
să mă răsar, lumină, printre ea
mugur de pleoape.

înoadă-mi gordian împiedicarea
să tac umil în vers duios
pășește-n zboruri vindecarea
și să nu șchioapeți strâmb
copil intens frumos.

râzi de genunchii-s 
una cu pământul
capul spre cer 
de buze triste ai
și împlinește-ți 
astăzi legământul
că doar o viață, 
iubita mea,
tu ai. 

07 07 2012
ȘTEFAN OANĂ

CA SĂ MOR... de Stefan Oana Valentin

ar trebui să mai dăinui

o altă lunga primăvară
plină fruct de zâmbetul tău
tribut frigului scurs rece
din lacrimi.

să plâng tremurând
că au să-ți sece ochii
odată cu adâncimea
durerii mele de fericire
de lipsa-ți prezentă în vis.

sau poate ar trebui
să mor de trei ori
picurându-mă viață
în lipsă de nori
căutând frenetic roua.

Sau mai sigur...
să mor floare
în fruct!

07 07 2012
ȘTEFAN OANĂ

AI GRIJĂ CUM TACI... de Stefan Oana valentin

Ai grijă...

vântul tace pe gânduri
înaintea furtunii
apoi sărută cu patos
ordinea dintre ziduri.

de ce mi-ai smuls ancora
ce mă țintuia crud de liber
valurilor înfuriate din larg
doar să mă înalți?

Ai grijă...
vântul tace cu șuier verde
de prea rădăcină...

07 07 2012
ȘTEFAN OANĂ

ÎN SEARA ASTA de Stefan Oana Valentin

în seara asta, cerul

conține doar o stea
unde-au fugit cu toate
în fabrica de nea?

în seara asta, drumul
nu are intersecții
unde să fug de ea
de mă dă pradă nopții?

în seara asta, focul
plânge cu vâlvătăi
unde să-mi ard norocul
în gol de ochii tăi?

în seara asta, soartă
rupe-mi petala-n plus
și spulberă-mă odată.
în seara asta... nu-s!

07 07 2012
ȘTEFAN OANĂ

NATURA FLORALA de Mihail Rujoiu

Sunt rupt din tine,natura florala,

Ma scald in lumina solara 
Pe o raza de viata astrala,
Sunt rupt din tine,natura florala. 

O viata ratacita prin trestia goala,
O inima trista,bataie finala,
Ma doare cuvantul,spus de cu seara,
Sunt rupt din tine,natura florala. 

Pamantul absoarbe lacrimi de vara,
In minte se naste o idee geniala,
Iar trupul topit in figura de ceara,
Sunt rupt din tine,natura florala. 

Sunt rupt din tine,natura florala,
Ideea se invarte intr-o lume ireala,
Miscarea e muta,senzatia e mortala, 
Sunt rupt din tine,natura florala. 

Din cartea ; Din fum de tigara...

06-V-1996 

AI VAZUT? de Stefan Oana Valentin

ai vazut lutul fierbinte

cum se crapă fără tine
coala cum plânge cuvinte
îngropată în suspine?

cum cărămida nu vrea-n sus
inexpungabil zid să crească
cum cauți pașii unde nu-s
cum fața râde fără mască?

cum zorii fără buze n-au să vină
nici soare fără gust de ploi
nici noaptea fără de lumină
ori verde iarba fără noi?

cum râul nu se mai oprește
decăt de setea-ți e stăpână
cum orbi umblăm umil pe creste
lipsite veșnic de lumină?

privește dară după gratii
nu-ți reflecta durerea-n geam
pune-mi o piedică, fă șotii
reânflorește viu boboc pe ram.

ai văzut
cum lutul
ține apă?

06 07 2012
ȘTEFAN OANĂ

Ostenit de Boris Ioachim

Ştiu: sunt profund neserios 

Cu firea-mi veşnic schimbătoare...
Cu mutra mea de ins zelos - 
Dar înclinat spre delăsare.

Da-n tainice dimensiuni, 
Adesea mă scufund alene 
Şi de pe piscuri în genuni
Eu mă arunc din vreme-n vreme.

Ce caut ? Nu mai ştiu nici eu…
Iubirea, Omul, Veşnicia ?
O! Martor iau pe Dumnezeu
Că m-a învins, treptat, prostia.

Zadarnic mintea mi-o înec
În vis mustind de cutezanţă
Căci vede-se în tot ce-ncerc
Că nu mai e nici o speranţă.

Căci tinereţea mi-a zburat 
Ca biblicul porumb din arcă
Şi sufletu-mi, cândva curat,
De mâl şi fiere plin e, parcă.

Seninul cerului arar 
Stinşii mei ochi îi albăstreşte 
Sunt obosit şi solitar 
Şi moarte-n suflet port, hoţeşte. 

Ştiu: sunt profund neserios -
Cu firea-mi veşnic schimbătoare
Şi aştept, nici trist, nici bucuros
Semnal spre Marea mea Plecare...