duminică, 17 iunie 2012

E TÂRZIU… de Patricia Serbanescu

stau culcată-n patul care…
multe nopţi ne-am mângâiat
şi-ţi păstrez mireasma vie
din trecutu-mi… sfârtecat.
jilţul, e lângă fereastră
nu-i un pat cu baldachin
veneau aştrii-n casa noastră
plini de doruri… şi de chin…

nu mai ştiu, oi fi cu zeii
nici nu simt dacă respir!
îmi aştept toţi prometeii
să-mi dea foc, să mă răsfir…
urc o treaptă către tine
căci apusu-ncet… s-a dus
cu miresmele prin vene
şi în suflet mi-eşti pătruns!

lasă-mi doar nemarginirea
tâmplelor…şi dă-mi soroc!
m-aş întoarce doar o clipă
să-mi răscumpăr din noroc…
să mă vezi îngenuncheată
cum n-am fost de când mă ştiu!
… în corabia eşuată…
îţi cat umbra, că-i târziu…
16.06.2012

coborâtei din stele de Iurie Osoianu

printre visele mele 
cu năluci și castele 
din petalele grele 
rup și rup floricele 

...erai una din ele 
da, desigur din cele 
coborâte din stele 
asasin de rebele.... 

erai una din cele 
tot umblând să înșele 
toate gurile rele 
cu miros de licele... 

coborâtă din stele 
și din visele mele 
te tot duc în castele 
cu năluci și licele

‎* * * de Iurie Osoianu

Dacă nu-ți cer prea mult 
Dacă-ți dau prea puțin 
Tu să sorbi netemut 
Cupa mea cu venin 
Tu să rabzi în tăcere 
Și-n bătaie de joc 
Mereu alte himere 
Lângă stinsul meu foc 
Dacă nu-ți cer prea mult 
Dacă-ți dau prea puțin 
Tu mă lasă s-ascult 
Cum te soarbe venin...

Pentru-n dor în rămurele de Renate Müller

Pentru-n dor în rămurele
arde inima-mi surcele
de-l aud cântând de zor
minunatul, mândrul dor

Ciripeşte şi mă-ncântă
printre ramuri se avântă
şi de-abea timpul mi-l lasă
să mă ţin de treabă-n casă

S-aşează-n gândurile mele
m-alintă doar cu cântecele
fiori în inimă îmi pune
apoi se-avântă iar în lume

Renate Müller

iubitei de Iurie Osoianu

chiar dacă printre mii şi mii te-am căutat

şi te-am găsit

iar tu iubire mi-ai jurat

şi te-am crezut, fiind lulea îndrăgostit

oricum, mă închid în sinea mea netălmăcit

mă închid aşa, în sinea mea şi tac

dar nu pentru că eu te cred

sau că-i adevărat

ci pentru că iubesc şi sunt bărbat

sunt robul sentimentului ciudat-

iubirii astea scoase la miezat

în lumea asta plină de veniţi şi de plecaţi

mai buni ca mine şi mai talentaţi

mai tineri, mai perfecţi, mai degajaţi

mai îndrazneţi şi mai sofisticaţi

într-un cuvânt mai - mai că l-am uitat...

-şi încă una, înca vreau ca tu să ştii

-cand vei pleca, promite-mi să mai vii

chiar dacă e minciună, tu să-mi scrii

în telefonul meu

plecând , că mai revii....

Mai spune-mi... de Mariana Mihai


Mai spune-mi ca-i frumoasa viata,
Ca are sens...are culoare,
Asa cum spune dimineata
Cum este ziua fara soare.

Mai spune-mi despre omenie
...Despre valorile curate
Si da-mi,te rog,un semn si mie
Sa stiu...sa vad,ca nu-s uitate.

Si spune-mi cum se-mparte dorul,
In inimile iubitoare...
Si unde-si tainuie izvorul,
Sa merg si eu pe-a sa carare.

Hai,spune-mi despre fericire,
Exista...sau e utopie?
Caci prea multi spun ca-i nalucire,
Ca-i mai mult moarta decat vie.

Mai spune-mi, macar imi sopteste,
Tot ce-ai putea frumos sa-mi spui,
Ca doar frumosul ne zideste
Si-aduce Slava Cerului!

(Mariana Mihai,19 mai 2012)

Acesta e aerul... de Nicoara Nicolae-Horia

Nu-i întâmplare să te naşti în Ardeal,
Cu mâinile arse, bătucite de muncă
Tata îşi ară amurgul pe Deal,
Plugul lui taie brazdă adâncă...

Plânşi ochii mamii stau să-l petreacă,
Copchilul prin ierburi aleargă flămând,
Nu se mai satură, Doamne, de joacă!
Un fluier se-aude în ceruri plângând...
.................................................................
Ochii tăi, scumpii, de ce se tot miră,
Aici totul miroase a Dumnezeu,
Acesta e aerul pe care-l respiră
Clipă de clipă, numele meu...
 
Nicoară Nicolae-Horia

N-ai cum să ascunzi iubirea de Carmen Zaniciuc

Poți să îngropi morții adânc
În speranța că nu-i vei putea auzi,
Dar când furtuna se va opri
Și inima ta va asculta adierea uitării,
Îți vor striga cu glasul pământului:
Nu-i timp
Nici de putere,
Nici de nume.
Vor răsări toate din tine,
Vor crește grădini;
Nu vei putea să le mai ascunzi.
Doar tu
Te vei topi.

ÎNTREBARE SIMPLĂ de Irina Nedelciu

O întrebare simplă îmi umblă în tăcere
Prin gândurile-n umbră ce-mi stau doar în durere.
Îmi răscoleşte viaţa şi-mi ia... şi din putere,
Lăsându-mi dimineaţa într-un oftat cu fiere.

Ciorchine mii de lacrimi îmi obosesc privirea
Şi sufletul îmi plânge amarnic despărţirea.
Cum să raspund iubirii, când negrul e ca fumul ?
Cum să fim noi un suflet, cand eu... sunt numai unul ?

O întrebare simplă, ce nu-i găsesc răspuns
În gândurile-mi plânse căzute în apus
Şi merg... ca o nălucă, pustie şi năucă
Pe drumul fără iarbă, prin seceta din luncă.

Irina Nedelciu la 16 iunie 2012

Dragoste - floare târzie de Renate Müller

pe-o creangă încă vie 
ţi-ai desfăcut
petalele albe la soare 

de unde-ai venit

doar un drum
lung şi pustiu trece 
pe lângă locul în care 
sunt înrădăcinat…

eu pom uscat

Renate Müller 16.06.2012