Trăim
într-o lume ciudată. Şi nu de azi sau de ieri.
Căutăm senzaţii
tari. Şi atunci când le găsim suntem dezamăgiţi de faptul că tot ce este
senzaţional şi halucinant nu durează o veşnicie. În goana noastră, dublăm doza
de senzaţii tari, dublând sau triplând porţia de halucinogen care o produce.
Zilele astea am o
senzaţie de "stomac uşor şi sensibil". Am avut întotdeauna o stare
ciudată de "empatie stomacală", dar zilele astea am auzit şi citit
despre un lucru pe care nu am putut să-l diger prea uşor.
Încă am în minte o
imagine îngrozitoare şi macabră, în care doi bărbaţi zac dezbrăcaţi pe marginea
unei şosele, unul, cu gura plină de sânge şi bucăţi de carne umană şi celălalt
cu ochii scobiţi, cu nasul smuls şi cu bucăţi de piele de pe fata sfâşiată de
dinţi, într-un act de canibalism în 2012.
S-a întâmplat în
Sudul Floridei, pe marginea unei şosele extrem de aglomerate, în weekendul
trecut.
Poliţistul chemat
la locul faptei nu va uita uşor ce i-a fost dată să vadă: un bărbat dezbrăcat
muşcând din fata altui bărbat, mâncându-i ochii, nasul, urechile şi părţi din
faţă. A încercat să-l avertizeze, dar atacatorul a mârâit animalic şi s-a
întors să-şi continue festinul canibalistic. Cu câteva focuri de armă,
poliţistul l-a ucis, apoi paramedicii, chemaţi de urgenţă au transportat omul
fără fața la spital.
Mai târziu s-a
dovedit că amândoi erau sub influenţa LSD, un drog recreaţional, o combinaţie
mai mult sau mai puţin recreaţionala, reuşită de "chimiştii străzii".
Luat în cantităţi
rezonabile, drogul se pare că nu este foarte periculos, produce stări
halucinogene plăcute, creşte senzaţia de a atinge şi a fi atins, oamenii
"văd" sunete şi "aud" culori. Simţurile devin extrem de
sensibile şi confuze, senzaţiile se amestecă ...
Și are efect
pozitiv asupra creativităţii.
Dar... depinde de
toleranţa fiecăruia. Luat în cantităţi mari dă stări anxioase şi paranoice,
creşte extrem de mult temperatura corpului (de aici lipsa hainelor) şi măreşte
potenta fizică încât ai impresia că te lupţi cu un om de două ori mai puternic.
Consumatorul simte că are puteri superumane, se simte de neînvins, are accese
extreme de paranoia şi halucinaţie.
Lucrez cu un fost
poliţist. Mi-a povestit că a văzut scene îngrozitoare provocate de supradoză de
LSD şi ca el însuşi a fost nevoit să împuște o femeie aflată sub influență, în
vreme ce-şi sfârteca realmente soţul cu băţul de la mătură(broomstick)
Pe o şoseaua
americană, doi oameni ai străzii, care şi-au găsit alinarea, desfigurarea şi
moartea sub influenţa halucinogenelor.
Unul dintre ei,
până mai ieri om normal, "cu un zâmbet cald, amuzant, fost jucător de
fotbal american, politicos şi gata să ajute pe oricine ar fi avut nevoie".
Dar, care a fost
arestat de câteva ori pentru posesie de marijuana şi pentru asalt.
Celălalt are la
activ o istorie extinsă de probleme cu poliţia.
Dincolo de efectele
negative mulţi scriitori şi vizionari au consumat LSD sau alte forme de droguri
pentru creşterea creativităţii: Steve Jobs, Stephan King, Baudelaire, Cocteau,
Freud.
Trăim într-o lume
ciudată. Şi nu de azi sau de ieri.
