Pe cărarea prin păşune,
Ca un colier de perle,
Se coboară dinspre munte
Frumuseţi din altă vreme.
Ie albă cu flori negre,
Păr de aur, umeri dalbi,
Par ieşite din legenda
Despre iele si-nalţi brazi
Colo-n afiniş cu rouă
Ochii şi-i spălau , râzând
Bucuroase că nu plouă
Şi-or sosi la şes, curând,
Le aşteaptă jos,la poale,
Şapte fecioraşi, cântând,
Iar din fluier curge slovă
Despre dragoste şi–alin.
Erau EI, ursiţii, dragii-
Doar că trebuia urcat
Muntele, ca să-i găsească-
Ce e bun- nu-i uşor dat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu