Mă caut... de Camelia Armati

Mi-e sufletul îngenuncheat în brazda ei
Și mâini de pravoslavnic împreun,
În fața Poeziei tot sângele-mi adun

Și-n Alfa și Omega-credința mi-e temei...

Mă caut cu lumina și cu umbra
Și mă găsesc la fel de efemeră,
Iar inima-mi bucată e de-Alhambra
Și forma ei ramâne veșnic sferă.

Din palma mea se tot ridică apă,
În ochii mei se tot înalță gând,
Iar dragostea din inimă-mi se-adapă,
Cu foc în apă și cu apa-n foc arzând...

Ca o păgână în fața iubirii ce mă-nchină,
Mai cad și mă ridic, cu inima prea plină
De lacrimile blânde de creștină,
Ce toată viața ei a jinduit Lumină...

Camelia Armati