Bântuie vântul
orele se sting
rămâne-un rest de
insomnie
sfioase pleoapele
se-nchind
Invoc în miezul nopţii
o tainică dorinţă
a clipelor de dor
ca tu s-apari
hoinar din lume
iar eu să te aştept
să-mi vii în vis
marți, 26 februarie 2013
doi din două lumi de Carmen Zaniciuc
spune-mi fără să închizi ochii
cât să mai simt căldura
cântă în forma clepsidrei
din bustul femeii ce naște timpul
apropie-te fără să mă îndepărtezi
în umbră și lumină
cu trup și suflet
lasă-ți inima să crească
rădăcini adânci
în pieptul meu
cât să mai simt căldura
cântă în forma clepsidrei
din bustul femeii ce naște timpul
apropie-te fără să mă îndepărtezi
în umbră și lumină
cu trup și suflet
lasă-ți inima să crească
rădăcini adânci
în pieptul meu
Imaginea cu trandafiri roşii la poartă de Elena Valeria Ciura
Mi-aduce-aminte cum era demult,
Când încă nu plecasem de acasă-
Când îmi bătea un trandafir la uşă
Şi mă-ndreptam spre el, ca să-l primesc,
,,Dar, dacă, spinul se ascunde-n floare
Şi a venit cu gândul să-l iubesc?”
Mi-e dor de gândurile –acele-
Că toate-s risipite, azi, în griji mai mari
Cântăm acuma, fără de solfegii
Arii mai triste despre nişte ani,
Ce au trecut, e drept, cu bune şi nebune,
Dar mai visăm la cerul plin de stele,
Şi la luceafăr.,martor anonim
Cel dăruit cu drag , în câte nopţi?
O , Zee!
Când încă nu plecasem de acasă-
Când îmi bătea un trandafir la uşă
Şi mă-ndreptam spre el, ca să-l primesc,
,,Dar, dacă, spinul se ascunde-n floare
Şi a venit cu gândul să-l iubesc?”
Mi-e dor de gândurile –acele-
Că toate-s risipite, azi, în griji mai mari
Cântăm acuma, fără de solfegii
Arii mai triste despre nişte ani,
Ce au trecut, e drept, cu bune şi nebune,
Dar mai visăm la cerul plin de stele,
Şi la luceafăr.,martor anonim
Cel dăruit cu drag , în câte nopţi?
O , Zee!
SONET CU MISTER de Ion Ene Meteleu
Ca doua fuioare,din raze de soare,
Coditele lungi ti le-ai impletit,
Din fire de aur,din par poleit,
Si-n ele ti-ai prins cate-o floare.
In urma ta merg,ma simt ametit,
De-o dulce si proaspata boare,
Ce sufla usor,cu iz de candoare,
In aerul pur ce l-ai primenit.
Imi pun intrebari retorice-n gand:
De ce chipul tau ma-nfioara,
Caci nu-i prima oara cand te vad plangand,
Si pletele-n vant cum iti zboara,
Cu lacrimi in ochi,mereu alergand,
De parc-ai ascunde-o comoara...
Coditele lungi ti le-ai impletit,
Din fire de aur,din par poleit,
Si-n ele ti-ai prins cate-o floare.
In urma ta merg,ma simt ametit,
De-o dulce si proaspata boare,
Ce sufla usor,cu iz de candoare,
In aerul pur ce l-ai primenit.
Imi pun intrebari retorice-n gand:
De ce chipul tau ma-nfioara,
Caci nu-i prima oara cand te vad plangand,
Si pletele-n vant cum iti zboara,
Cu lacrimi in ochi,mereu alergand,
De parc-ai ascunde-o comoara...
Introspectie de Lavinia Amalia
De mi-am zidit in suflet vesnicia
Si imi doresc sa pot sa-nvat a fi
E pentru c-am simtit nevrednicia
In fata celui ce-ntai ma iubi..
Bolnava-mi pare-acum o viata goala
Si chinul unui dor nemarginit
Iar visul e strivit sub pasi de smoala
Pe cand picioru-n alb este vopsit
Si-apoi ce am sa fac in consecinta?
Cand rastignita sunt c-am indraznit
Sa-nalt iubirea la rang de credinta
Cladind altar din clipe ce-am trait?
-Cand nu-l plantezi,cum poate creste pomul?
Cum poti ramane viu,de nu traind?
Neimplinit va fi pe viata omul
Ce judeca pe-un altul nestiind.
De-am suportat mai mult decat pot duce
Si-am oferit mai mult decat primit
Zambetul meu uitat sa mai straluce
Pe buzele Luminii a-nflorit...
Nu stiu de viata va fi doar o cruce
Dar n-am sa cer nicicand ce nu pot da
Chiar daca iadul clocoteste-n sange
In veci n-as vrea a fiu altcineva!
Ai apărut în viaţa mea de Renate Müller
Ai apărut în viaţa mea deodat’
ca o boare de vânt,
ca prin ceaţă, în gând
şi-n sufletul meu te-ai furişat.
Din zi în zi eu te-am simţit
tot mai prezent,
m-ai privit atent,
cu modestie m-ai cucerit.
Spre mine mâinile ai întins,
m-ai învăluit într-o taină mare,
m-ai răpit într-o visare
şi cu dragostea ta m-ai surprins.
ca o boare de vânt,
ca prin ceaţă, în gând
şi-n sufletul meu te-ai furişat.
Din zi în zi eu te-am simţit
tot mai prezent,
m-ai privit atent,
cu modestie m-ai cucerit.
Spre mine mâinile ai întins,
m-ai învăluit într-o taină mare,
m-ai răpit într-o visare
şi cu dragostea ta m-ai surprins.
CICĂ DE DRAGOBETE ( Ca si cum dragostea ar fi doar o zi pe pamant!) de Adrian Munteanu
De la picioare aplecat spre pleoape.
Străbat câmpii şi nu las să îmi scape
Cuibare moi ce-mi înteţesc arsura.
Dau de scânteia pulpelor aproape
Şi-mi prăvălesc dorinţele de-a dura
Spre mustul vieţii năucind făptura,
Ca din afund de patimi să se-adape.
La sâni trufaşi mi se opreşte lutul,
La sfârcul poftei ce s-a-nfipt în lan
Şi urc năvalnic, pârjolind ţinutul
Uitărilor ce s-au pierdut în van.
Când buzele îşi vor topi sărutul,
Cobor în tine spre un alt liman.
DECES DE TIMP de Stefan Oana Valentin
Acum
E singurul cuvânt
Viu.
Mâinele
Zgârie adânc
Și mortal,
În liniște
Trecerea fostă
De ieri.
Vremea
E doar o grămadă vie
De clipe pe catafalc.
Acum
E singurul cuvânt viu
Născut deja mort.
21 02 2013
ȘTEFAN OANĂ
E singurul cuvânt
Viu.
Mâinele
Zgârie adânc
Și mortal,
În liniște
Trecerea fostă
De ieri.
Vremea
E doar o grămadă vie
De clipe pe catafalc.
Acum
E singurul cuvânt viu
Născut deja mort.
21 02 2013
ȘTEFAN OANĂ
îndemn de Bogdan Dumbraveanu
mai poți găsi inimă într-un vers
vedeniilor le desenezi contur
și vorbe le atribui, înțelepte
așa încet se naște o altă lume
să te adăpostească
de urât
sunt mai puține maluri decât ape
nu-i loc să stai, nu-i timpul să renunți
dacă mai poți găsi sub pleoape
insula părăsită a zilelor ce vin
degeaba s-au născut
nenumărate limbi în care nu găsești
cuvântul dor
să nu disperi în căutare
mai poți visa să te întâlnești
cu cel care ai vrut să fi
vedeniilor le desenezi contur
și vorbe le atribui, înțelepte
așa încet se naște o altă lume
să te adăpostească
de urât
sunt mai puține maluri decât ape
nu-i loc să stai, nu-i timpul să renunți
dacă mai poți găsi sub pleoape
insula părăsită a zilelor ce vin
degeaba s-au născut
nenumărate limbi în care nu găsești
cuvântul dor
să nu disperi în căutare
mai poți visa să te întâlnești
cu cel care ai vrut să fi
Dragobete (partea a VI-a) - Sărbătoarea de Ovidiu Oana-pârâu
vorbe-ntr-o doară
Făptura-i adoară
privirea uşoară
în păr se-nfăşoară
lin mână coboară
pe sân de fecioară
sărut înfioară
adânc de comoară.
Iubirea-i vioară,
sau vorbe-ntr-o doară?
***
blestemat sunt să mă ţes
nou veşmânt pe corp ales
vânt să-ţi fiu să te adie
pe sânii-ntăriţi sub ie
rouă-nrourată crudă
pe trupul de paparudă
apoi raze calde ninse
peste picături prelinse
să te ardă ca de focuri
cerc de braţe pe mijlocuri
să te zbaţi să simţi arsură
când te-oi săruta pe gură
să te-ascunzi ca luna-n nori
când te-oi lua de subţiori
unde iară să mă ţes
jar nestins în corp ales
cazne dulci şi reci fiori
rătăcind prin pat de flori
mierea lor să te îmbete
vrăjită de Dragobete
***
Abonați-vă la:
Postări (Atom)