In prag de primavara... de Lacramioara Lacrima

Zambesc iar ghioceii
Cei rasariti in iarba
Apar si boboceiiCe-or inflori pe creanga
In cant de pasarele
Imi canta inima
Incet visele mele
Prind a se-nfiripa
Surad si eu deodata
Ca este veselie
Hai, vin’ iubite-ndata
Citeste-o poezie
E plina de iubire
Cu dor neasemuit
Si primavara-n mine
Ce uite, a sosit…
Trena frumos si-o duce
Cu floricele care
Le-observ culoarea dulce
Parfum simt pe carare
Sfioasa privesc cerul
Soare coboara raze
Adie vant si gerul
In urma acum ofteaza…

Natura s-a trezit
In pragul primaverii
Copacii-s pregatiti
De timpul inverzirii
In frunze de speranta
Miresmele de floare
Se-ncepe-o noua viata
Cand este primavara
Sperantele revin
Iubirea infloreste
Concert se scalda lin
In apa ce graieste
Atatea viorele,
Zambile, albastrele,
S-or zari randunele
Si sigur…turturele
Iar cucul prin dumbrava
Va striga in ecou
Necautand galceava
Balsam de cantec nou
Atatea amintiri
In suflet stau frumos
Acelei primaveri
Cand ne-am gasit duios
Fii bucuros, iubite
Iubirea nu dispare
De mana-i urcam trepte
In prag de primavara…

şoapte-nvăluite-n mister de Renate Müller

zăvorul greu al nopţii se deschide
eliberează turmele de miei
iar zorile voioase-n zări se-avântă
în magica poveste a unei zile sfinte

pe căi de-argint fecioara vremii trece
prin anotimpul îmblânzit de toporaşi
în cristalinul clinchet al clopoţeilor
ce s-au trezit din ţara lor albastră

HD 06.03.2013 RM

Privesc pe geam şi văd că-i primăvară de Renate Müller

Petale roşii picură din vază
aterizează lin şi tremură pe jos
încremenesc întoarse-apoi pe dos

Tăcută stau pierdută într-o rază
reflectez la viaţa ce se scurge fără rost
care preschimbă lent în praf tot ce a fost

Privesc pe geam şi văd că-i primăvară
o veche melodie s-a avântat dintr-o flaşnetă
şi văd o fată sveltă trecând pe-o bicicletă

Tresalt şi-n mine totul se-nfioară
simt că m-atinge ceva necunoscut
ceva de care dintotdeauna m-am temut:

Afară, doar, e primăvară!

semiobscuritate de Renate Müller

încă doarme dimineaţa
m-am trezit cu ea 
legănând-o în faşă

strigăte de păsărele
pătrund prin perdea

simt magia momentului
sărutându-mi faţa

mă fascinează melodia
sufletului
ce mă ţine în viaţă

HD 06.03.2013 RM

Plâng nătâng .. de Ovidiu Oana-pârâu

Plâng nătâng,

Mă simt

înfrânt.

Veşmânt

de lacrimi

port pe chip.

Nu! Nu e

vis, abis

de spaimă

oglindesc.

Şi se strecoară

în pământ, mormânt

al fericirii.

În urma lor

rămân

strivite, orbite

cu lumini

apuse, opuse

zorilor iubirii.

Rugă primăverii de Leonid Iacob

Dă-mi, primăvară, taina ta  

să te respir, să fii în mine  

şi flori din plete să-ţi culeg,  

cocoarele din zări senine,  

Mai dă-mi un colţ numai al meu  

în care mierlele să-mi spună  

atâtea cântece de dor  

ce-n mine n-au dorit s-apună,  

Iar din izvorul fermecat  

mai adă-mi trup de căprioare  

şi îmi întoarnă din înalt  

plecate aripi călătoare.  

Pe toate, zână, ţi le cer  

cu-a sufletului vorbă vie,  

pe tine însă te-aş lua  

să-mi fii, alăturea, soţie.  

pictează-ţi visul ! de Ovidiu Oana-pârâu

pictează-ţi cerul singur! spune visul

îmbracă ramu'n tonuri de smaralde

roşeşte orizontu-n raze calde

şi vei avea în juru-ţi paradisul!

dar nu uita pe pajişte culoarea

de fraged ghiocel şi vioreaua

fundal sonor să fie turtureaua

în geamuri şi grădini, muşcata-floarea

din picuri albăstrii să faci pâraie

şi decorează ierbile cu fluturi

aleile să geamă sub săruturi

şi diamant strecoară-n stropi de ploaie

spre răsărit când veghea se întoarce

pe bolta largă curcubeu presară

din roua zilei care te-nconjoară

sau norii albi plutind pe cer ca arce

Vantulet de primavara... de Lacramioara Lacrima

Vantulet de primavara
Du-te da-i o sarutare
Celui pe care-l iubescSpune-i ca la el gandesc
Fie ziua, fie seara,
Mai ales in primavara
Cand iubirea infloreste
Peste tot iarba-nverzeste
Sa-i mangai chipul, gurita
Ochisorii, toata fiinta,
Fa-l sa-i fie dor de mine
Sa nu ma scoata din minte
Si du-i cant de pasarele
Sa se bucure ca ele
Un parfum curat de flori
De pe cer s-alungi de-s nori
Sa zambeasca al meu iubit
Sa se simta fericit
Sa stie cin' te-a trimis
Eu cu un tainic suras
Lasa soarele sa bata
Ca si cum intaia data
Dragostea-l va incalzi
Pe mine ma va iubi...

Pe aripi de primavara
Vantulet, tu, haide zboara,
Unde e iubitul meu
Sa nu-i fie deloc greu...
Prin vazduh sa-l inconjori
Mangaie-l pe obrajori
Fa-i carare-n poienita
Sa ma cheme din dorinta...
Sa priveasca ghiocei
Tot gandind la ochii mei
In miros de lacramioara
Sa-i tresare inimioara...
Respirand calda adiere
Sa m-astepte in tacere
Cand seara iar va picta
Luna si o mandra stea
In corola viselor
Lasand frau lacrimilor
Sa ne-aduca fericre
Intr-o dulce-nchipuire...
Vantulet, atunci in noapte
Ai sa ne veghezi aproape
Intr-o primavara blanda
Noi in brate ne-om cuprinde...

REGASIRE de Ion Ene Meteleu

In ochii tai ca doua lacuri,
Adanci,albastre,ma inec;
Si nici nu stiu daca sunt leacuri
Peste acest ,,surghiun''sa trec.

Doar tu cu vraja din privire,
Mai poti s-alini din dorul greu,
Ca-n sufletul plin de-amagire,
S-a-mpotmolit norocul meu.

Acum cand mi-ai iesit in cale,
Spranta iar a prins contur
Si vreau sa-ti spun,nu-s vorbe goale,
Ca te iubesc,chiar pot sa jur !

As vrea sa uiti si tu trecutul,
Ca nici tu n-ai avut noroc,
Ca si pe-al meu,l-a purtat vantul,
Printre straini,din loc in loc.

E timpul la cap sa ne vina
Mintea,ce-a ratacit hai-hui
Si vietii de aventuri plina,
De azi,sa-i punem pofta-n cui.

Sa ignoram ce spun dusmanii
Caci rautatea-i peste tot,
Invidia-i precum sunt banii,
Nu-i am, dar sa-i inumar,pot.

Sa ne-adunam din pribegie,
S-avem o casa,numai noi,
Caci vreau nespus sa-mi fii sotie,
Sa ne petrecem viata-n doi.

TU, CRINUL MEU ALBASTRU-Popa Ines Vanda

Nici astăzi nu pot spune că nu te mai aud, 
Doinesti în mine veșnic, indezirabil zbor, 
Te rătăcești anume cu sufletul tău nud 
În resemnări abstracte de vis amețitor.

Vreau doar o amăgire, atât te-aș mai ruga,
Să-ți pot simți zefirul în zbucium și vâltoare,
Aș vrea să-ți gust polenul, să știu a conjuga
Iubirea mea flămândă cu semne de-ntrebare.

Prin gesturi inocente să-mi spui că mă iubești,
Chiar de-i târzie clipa și visul perimat,
Apoi de ești în stare să pleci sau să-ți dorești
Decorul altei inimi să-l schimbi interimat.

În rugăciune sfântă mă rog să-ți fie bine,
Dar vinovate doruri trudesc în vechi confuzii,
Alintă-mă în vise, vreau să-nfloresc în tine,
Cu stele spală-mi dorul crucificând iluzii.

Vorbesc cu mine însumi, parfumul ți-e prezent,
Îmi ești un crin albastru , mireasma ți-e otravă,
Tu m-ai jertfit în muguri și-n moarte evident,
Ești dulcea mea povară, ispita mea bolnavă.