Am rupt dorurile mele
Ca pe vreascuri
Si am aprins asta seara cu ele foc,
Sa-mi incalzesc sufletul.
Nefireasca lumina imprastie flacarile
Si....ciudat...in loc de caldura,
Din foc razbat sloiuri lungi de gheata stravezie.
Inainte sa ma cuprinda frigul napraznic
Ai aparut tu...si ti-ai ars mainile amandoua
Scotand din flacari vreascuri de dor.
Nu le arde...mi-ai spus. Pastreaza-le.
Iti voi da eu caldura de care ai nevoie.
Sarut mainile tale arse de dorul meu
Si multumesc cerului ca ai venit....
Ce nebunie era sa fac!........
3.nov.2011- Zavoianu Vali
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu