sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Zavoianu Vali - Nicicand....copac fara padure

 Mi-e sufletul copac ce nu poate sa-ndure
Sa mai traiasca inc-o zi far" de padure
Mi-e inima un ram si-o dalba radacina
Tanjind dupa o raza de dor si de lumina.....

Si-n fiece amurg de blanda catifea
Cu ochii pipai zarea, catand padurea mea
Astept sa-mi creasca ramuri de albe aripi noi
Sa-mi regasesc padurea, vibrand aici, cu voi.....

De crestem catre soare, plapanzi si solitari
Cum sa ne creasca oare, noi crengi de aripi mari
Sa bajbaim eterul, sa ne unim trairea
Sa ne fim unii altora puterea si padurea.....

Cer azi singuratatii sa nu ma mai indure
Sa nu mai fiu nicicand,copac fara padure
Si mut cu fericire, intreaga-mi radacina
Aici unde-i iubire...si-unde am gasit lumina....

oct.2011- Z.V.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu