Radu Adrian Gelu - Tăcerea, zăpadă grea...

Auzind tăcerea ca zăpadă grea,
în toţi porii înveşmântaţi-n ea,
mantie umedă pe suflul pustiu,
îmi pare tristeţea-n alb-argintiu...

Căutând sufletului căldura vie,
arunc visul-n stele din galaxie,
cu speranţa a găsi acel destin
dorit sub al inimii baldachin...

Spărgând tăcerea-n strigare mută,
fără ecou doar natura m-ascultă,
ca şi pe-o frunză căzută în uitare,
destinul îl voi avea-n reîncarnare...

Înfrunzind-n smirnă a vieţii copac,
valurile de tristeţe mi-s afrodiziac,
acoperind ramurile-i-n cea morfină,
speranţă că verdea iubire o să revină...

A Whisper Away - Amintește-mă

Amintește-mă...
în gând, în vis, în privire.
Pot să-ți fiu orice si nimic strivit între tot şi toate
și pot să-ți fiu zâmbet când lumea plânge.

Amintește-mă...
pot să-ți fiu glas de lacrimă
în colțul privirii învolburate de prea mult căprui
când lumea râde fără rost.

Amintește-mă...
și voi lupta cu întunericul din pasul destinului
ca să-ți aduc în fiecare vis
culorile din curcubeu.

Amintește-mă...
si-ți voi preface ploile reci
în șoaptele unei veri neuitate.

Whisper ~ 27.02.2012

A Whisper Away - Azi

N-am încercat să iau din tine
nimic din ce n-ai vrut să-mi dai.
Nu te-am legat în cer de mine,
nu ți-am cerut promisiuni de rai.

Mi-am împletit pe-un colț de lună
plăpândă, bătaia inimii într-o poveste
ce la-nceput credeam că e eternă,
dar s-a sfârșit prinzând târziu de veste.

Azi, nu mai zbor cu fluturii de noapte,
îl caut în cer pe cel ales la sfat de îngeri.
Știu sigur că-mi va coborî-ntre șoapte
luându-mă să-i zbor prin infinite ceruri.

Whisper ~ 24.02.2012

Ovidiu Stan - Dor de libertate

Visez la tine, libertate,
Ca un muribund la împăcare,
Ca o femeie ce nu poate..
Copilului să dea născare.

Ca bobul ce-aşteaptă o vară
Să fie spic de grâu în dar,
Ca cea lăsată tristă-n gară
Torcând doruri de dulce-amar.

Visez la tine, libertate,
Ca un menestrel dup-o chitară,
Te înconjor în castitate,
Cu serenade lungi de seară.

Aş vrea să pot, nu ca amantă,
Să-mbrăţişez viaţa cu tine,
Cununi pe creştet să îţi pun,
Să mi te am la rău şi bine.

Visez la tine, libertate,
Ca un pământean la nemurire,
Pe buze mi te-aduc cu şoapte
Când mă trezesc din adormire..

17 Septembrie 2010, Ovidiu Stan 

Ovidiu Stan - A iubirilor strânsoare

Mă-nţeapă inima şi-acum,
Se strânge cât e ea de mare
Luptând cu viaţa, nu ştiu cum,
Căci am lăsat-o de nebun
Prin a trăirilor vâltoare.

Palpită izgonind suspine
Cu rugă către ursitoare,
Să-i curme-a dorului cruzime,
Că nu e nimeni să-i aline
Plesniri de bici usturătoare.

Să fie preschimbată-n piatră,
Departe azvârlită-n mare,
De o vei căuta vreodată
Să n-o găseşti, c-a fost iertată
De a iubirilor strânsoare.

15 Septembrie 2010, Ovidiu Stan 

Ovidiu Stan - Lacrimă sărată

Am lăsat din nou să cadă
Peste-al timpului decor,
Doar o lacrimă sărată
Din trecutul plin de dor.

Să m-atingă cu descântec,
De inima nu-mi mai bate,
Să-mi aducă în lumină
Stropul meu de bunătate.

Să îmi umezească pleoapa
Şi vederea adormită,
Să privesc senin cum moartea
Se-nfiripă nedorită.

Să-mi adie buza rece
Peste glasul amuţit,
Să îmi potolească setea
Pe drum lung, spre asfinţit.

Am lăsat... Dar ţie, suflet,
Lacrima n-are ce-ţi face...
Doruri grele-ţi sunt mormântul,
Te-au ucis şi nu-ţi dau pace.

06 Iulie 2010, Ovidiu Stan 

Mara Gabriela - Iarta-ma

Ma iarta azi, iubite, ca nu-ti mai vreau durerea
Ce m-a secat in timpuri...Si-mi caut mangaierea
In alte brate calde, ce vor si pot s-aline
Noptile nesfarsite, de lacrimi mult prea pline.

Ma iarta tu, iubire, de spatele-ti intorc
Satula sunt de doruri, satula sa mai storc
Din ochii-mi palizi lacrimi ce m-au secat de viata.
De azi renut la tine, ma vreau eliberata.

Pe scarile-ti abrubte m-am chinuit sa urc,
S-ajung in varf la tine, sa pot sa te ascult...
Insa ajunsa-acolo, pustiul m-a cuprins
Si-am inteles pe data ca esti de neatins.

Morala? Vechea tema, la care ne gandim
Atunci cand din iubire cu totii suferim.
Inveti s-alungi visarea, sa cati mai bine-n jur
Si-n fata fericirii sa nu comiti sperjur.

Lucian Dumbravă - Craciun

Copile, e cerul astăzi mai aproape
Că-i iarna ce-aduce colind.
E noapte-n Crăciun şi e noapte-n fereastră,
Lumină în ochi ce-i alint.

Uite, şi bradul ne creşte-n odaie,
Un înger în alb îi stă strajă ;
Focul mocneşte în soba de tuci
Lemnele-n jar se aşază.

Din stelele toate, una-i a noastră
Şi una-i pentru bunici,
O alta sclipeşte pentru trei prieteni,
Iar alta e un licurici.

Copile, e vreme când noaptea-i înaltă ;
Fiinţe se-adap din izvoare.
Orişice suflet ce nu are somn,
Un loc într-un suflet mai are.

Să nu adormi, să nu adormi,
E noaptea aceea în care…

Corina Nica - Minciunica

Dacă scapi o minciunică
Fie ea chiar una mică
S-ar putea să iasă rău
Că te-aude Dumnezeu.

Adevărul şi miciuna
S-au certat întotdeauna.
Şi de câte ori tu minţi
Ai să-i superi pe părinţi.

Şi să ştii, pe viitor
Ne bazăm pe adevăr.
Să minţim nu e frumos
Şi e chiar periculos!

Radu Adrian Gelu - Angelica – Nu vreau !

Fetiţa-i prinţesa lui bunica
Frumuşică şi-i zice Angelica,
Orice bunătăţi i se aduceau
Tare alintată zicea: Nu vreau!...

De i se dădea bomboane
Ea voia să le facă baloane,
Suc de fructe de-i desfăceau
Bătând din picior: Nu vreau!...

Cerând a mânca un compot
De primea zicea nu mai pot,
Obosiţi-n fotoliu de aţipeau
Bunicii să adoarmă: Nu vreau!...

Auzind însă povestea cu motanul
Ce zicea mereu „Miorlau” cotanul,
Se schimbă fetiţa, decât Miorlau
Să mai fie, zise ultimul: Nu vreau!...

Doina Olariu - Catelusule, sa-mi spui

Catelusule, sa-mi spui
Unde-i laptele ca nu-i?
Cine a umblat prin oale
De le-am gasit toate goale?
Cine-i hotul, nu esti tu
Dai din coada, zici ca nu.
Dar pe labe si pe bot
Esti stropit cu lapte tot.

Mirea Roxana Mihaela - Ciocolata

Cică, se facea o dată
C-am primit o ciocolată
Am ascuns-o în ghiozdan
Şi am fugit pe maidan

Căci Ionuţ m-a asteptat
De la scoala eu sa vin
Şi cu mingea ne-am jucat
Până a sosit Alin

Alin e un băiat rau
Mi-a rupt o dată-un tricou
Şi mereu se ia de mine
Cred că nu se poate abţine

Mâncarea mereu mi-o fură
Din ghiozdan, chiar şi din mână
Astăzi cred că m-a pândit
Şi mi-a furat un biscuit

Iar acum să ma-amăgească
Fuge cu ghiozdanul meu
Nimeni nu poa’ să-l oprească
Şi se crede mare zmeu

Mie nu mi-era de cărti
Ci de a mea ciocolată
Da’ cu cine s-o împarţi
A mancat-o el pe toată!

(Mirea Roxana Mihaela – Poezii pentru copii, 22.02.2012)

Mihaela Tălpău - Ninge iar în palma mea

Ninge iar în palma mea
"Fulg de nea, fulg de nea
nu te topi, mi-e dor de tine!
La mine-n palmă-ţi va fi bine!"

În zăpadă să mă joc
îngerii să stea în loc
sania să-mi zburde-n plete
ale iernii dalbe fete

Inima să-mi zburde iară
chiar de este frig afară
să mă-nvârt cu bucurie
cerul alb - o pălărie

Să-mi şadă bine pe cap
de teme eu vreau să scap
să alerg pe albul pur;
eu de tine nu mă-ndur

Să mai merg acas' la mine
unde-i frig şi-n ochi la tine
unde-i zăpada cât patul
şi-mi îngheaţă leopardul... :D

Zavoianu Vali - La Multi Ani

LA MULTI ANI Maria Dragoescu ! Te îmbrăţişez cu drag.

Astăzi e ziua ta, Marie!
Cum sunt departe şi săracă
Îţi scriu în dar o poezie
Şi sper din inimă să-ţi placă.

Ne-a prins în zbor un vânt al vieţii
Şi ne-a unit, ca păpădii
Iar în lumina dimineţii
Cât de frumoasă eşti, nu ştii.

Îţi spun eu astăzi, eşti frumoasă
Ţi-e sufletul un cântec blând
Că te cunosc sunt bucuroasă
Şi te aşez la mine-n gând.

E ziua ta şi sper să fie
Cea mai frumoasă zi din an
Să ne zambeşti cu drag, Marie,
La toţi prietenii din "clan".

Să fii iubită, sănătoasă
Şi să ai tot ce îţi doreşti
Căci eşti atâta de frumoasă
Şi-atât de OM cu suflet eşti.

Zavoianu Vali - Iartă-mă

Sper să mă ierţi iubite astă noapte
C-am scris în gândul meu un act fictiv
De condamnare-a dragostei la moarte
Sperând c-o sa te uit definitiv.

Să ierţi că pregătisem eşafodul
Să ard pe rug şi amintiri şi vis
Şi funiei încolăcisem nodul
Să spânzur dragostea ce mi-ai promis.

Sper să mă ierţi iubite. Ştii prea bine
C-a fost o descărcare de furii
Atât de-ndrăgostită sunt de tine
Şi-atât de mult mă doare că nu vii.

24.02.2012, Zavoianu Vali

‎A Whisper Away - Pierde-mă ca să mă regăsești

Caută-mă
la marginea unui vis senin.
Îmbracă-mă în tine
și pune-mi în colțul gurii un zâmbet
cu gust de cais în floare.

Caută-mă
în zori de început de lume
cu contururi pârguite de soare
și așează-mi pe tâmpla dreaptă
un gând cu gust de primăvară.

Ia-mă în brațe spre seară,
când luna se preschimbă-n crăiasă.
Alintă-mă și odihnește-ți
o clipă de cer
pe inima mea caldă.

Și-apoi pierde-mă,
ca să mă regăsești în tine.
Eu te voi regăsi mereu
în miezul unei Șoapte.

Whisper ~ 25.02.2012.

Radu Adrian Gelu - Vis în insomnie...

Pleoapă pe pleoapă încerc s-adun,
somnul nu mă cuprinde e chiaun,
gândul alergând unde-l duce dorul,
la poarta iubirii stând ca cerşetorul...

Imagini obscure se perindă-n ceaţă,
doar privirea-ţi văd în acea albeaţă,
fiinţa-mi toată a te atinge aleargă,
stând pe pat tot tremură ca o vargă...

Visez dar nu e vis, alerg dar n-ajung,
te văd aproape dar drumu-i tot lung,
şi cred că-s gata ca umărul să-ţi ating,
te-ntorci uşor şi iarăşi nu te mai disting...

Obsesiv alergarea se tot repetă-n vis,
dorului a fi cu tine gândul i-a promis,
iubire şi fericire-n astfel de întâlnire,
speranţa a triumfa chiar şi-n amăgire...

Zavoianu Vali - Celor care nu ştiu să iubească

Golit de vise, orb şi rătăcit
Azi nici o lume nu te mai încape
Nu ştii de ce-ai plecat, de ce-ai venit
Nu ştii de eşti departe sau aproape.

Dormi singur ca un pustnic printre stânci
Îmbrăţişând Morgane şi iluzii
Presari minciuni pe rănile-ţi adânci
C-un suflet de copil îţi faci perfuzii.

Nici în oglindă nu te mai priveşti
Şi muribund arunci cu pietre-n îngeri
E-adevărat, nu eşti capabil să iubeşti
Te stingi pierdut în lista ta de plângeri.

Ţi-ai inventat zăvor, încuietori
Închise-s toate uşile spre tine
Nu ştii dacă trăieşti sau dacă mori
Şi nu mai vezi ce-i rău şi ce e bine.

Golit de vise, orb şi rătăcit
Azi nici o lume nu te mai încape
Nu aştepta în van să fii iubit
Când tu laşi egoismul să te sape.

23.02.2012, Zavoianu Vali

Andreea Alexandra Coman

Azi mi-ai arătat că viaţa e frumoasă
Şi m-ai strâns cu putere în braţe.
Azi am simţit că suntem numai noi în lume…
Te iubesc! Eşti singurul ce-mi poate spune.

Azi mi-ai aratat că sunt îngerii lângă noi,
Că universul e mare, se-mparte la doi.
Azi am simţit cum un soare ne luminează iubirea
Şi peste ani şi ani vom rămâne cu amintirea.

Azi ai fi vrut să fiu mireasa ta,îmbrăcată-n alb,
Cu părul lăsat pe umeri, împletit, cu crin dalb.
Azi doar un zâmbet mi-ai furat cu ai tăi ochi blânzi
Şi tot azi “Eşti a mea!”, îmi răspunzi.

(24 Feb 2012 - Andreea Coman)

Mirea Roxana Mihaela - Deşi...

Deşi mi-ai făcut rău şi m-ai dezamăgit
Aş vrea să-ţi simt sărutul cald pe buze
Să mai aud al sufletului dulce clipocit
Iar ochii tăi, în poezii, să-mi fie muze.

Deşi nu te-am simţit de 143 de zile
Te simt în gând, defapt, la orice pas
Şi văd că nu-ţi pasă, acum, de mine
Ştiu că ţi-am zis, dar nu pot să te las!

Deşi cuvinte grele arunci cu uşurinţă
Cu sufletul rănit continui să iubesc
Deja durerea este acum obişnuinţă
Şi-n continuare, totuşi, te doresc.

Deşi mi-ai spus să fiu mai hotărâtă
Şi-atunci ţi-am zis că tot s-a terminat
Iubesc aşa cum ştiu, nepricepută
Dar prea mult timp te-am tot strigat...

Deşi poate-i târziu, aştept un semn
Aş vrea să faci ceva, căci mă iubeşti
Eu nu vreau, nici nu pot să te îndemn
Şi văd cu milă, semne tu cerşeşti.

Deşi aştept, cred că aştepţi şi tu
Chiar de e greu, aşa afost să fie
Dar nu mai pot, de data asta nu
Doar o speranţă-n suflet mai adie...

(Mirea Roxana Mihaela – Gânduri, 22.02.2012)

Zavoianu Vali - Nazdravaniile Marei (Mara, partea a VIII-a)

Aşa cum v-am obişnuit
Iată-mă-s, iar am venit!
Am rămas tot zgâtie
Azi, altă năzbâtie!

Dragă pe nepusă masă
Am rămas singură-acasă
M-am sucit, m-am învârtit
Şi-o idee mi-a venit.

Ca să fac ceva fantastic
Cu-a mea mâţă şi-un elastic.
Bun aşa, zis şi făcut
Opera mi-am început.

Mânecile-am suflecat
Şi elasticul l-am luat
Şi am înşirat pe el
Bucuroasă şi cu zel,

Căni, căniţe şi ceşcuţe
Şi ibrice mai micuţe
O tigaie arămie
Tot de prin bucătărie.

Vedeţi voi, că toate ele
Au în coadă găurele
Şi mânere cu folos
De le-am înşirat frumos.

Ceva timp, vă spun, mi-a luat
Fiindcă mama-a adunat
Căni şi ceşti, tigăi o mie
Plin era-n bucătărie!

Însă opera ciudată
Îmi părea neterminată
Şi cum mâţa mea cuminte
Mă privea cu luare-aminte,

Eu elasticul l-am luat
De coadă i l-am legat
Gândindu-mă că-i va place
Mâţei mele să se joace.

Acum ce s-o fi-ntâmplat
Când elasticu-am legat
Doar ea poate să vă spună
C-a fugit ca o nebună!

Şi normal că-n urma ei
Au fugit şi căni, tigăi,
Ceşti şi alte acareturi
Ce găsisem prin bufeturi.

Şi ce fugă-originală!
Cioburi multe, zăngăneală
Şi cu cât mai mult fugea
Hărmălaia se-nteţea.

Încercam să prind pisica
Dar nu reuşeam nimica!
Fugea ca o disperată
După ea...opera toată.

S-a oprit într-un final
Şi elasticul, normal!
Zăcea întins în odaie
C-un ibric şi o tigaie.

Restul....nu mă întrebaţi!
Ştiu că mă priviţi miraţi
Dup-astfel de boroboaţe
Sigur nu m-aţi lua în braţe!

Cum nici mama nu m-a luat,
Ba încă s-a supărat
Şi-am primit şi o dojană
Că n-a rămas nici o cană

Şi nici o ceaşcă întreagă.
Aş fi vrut să înţeleagă
Cum că eu nu am greşit
Ci doar mâţa, c-a fugit.

Dar pun bani la puşculiţă
Şi-o să cumpăr o căniţă
Să bea mama-n ea cafea
Poate,poate m-o ierta.

22.02.2012, Zavoianu Vali

Corina Nica - Nostalgie

In lumea oamenilor mari
Eu m-am trezit dintr-o greseala
Si-acum as vrea sa merg la scoala
In loc sa am senzatii tari.

Nu vreau tristete, nu vreau bani
Vreau numai prieteni, nu dusmani
Nu vreau colege de serviciu
Si nu vreau nici un sacrificiu.

Vreau o papusa sa iubesc
Cu ea sa plang sau sa glumesc
Vreau sa ma joc din nou cuminte
Cum era totul inainte.

Acum din joaca de atunci
A mai ramas doar amintirea
Norocul meu ca am iubirea
Adusa-n mine de doi prunci.

Petre Violetta - Labirintul minciunii

Un labirint de nuanţe pe sub ploaie
Prin care îmi pătrunde ochiul nins.
La poarta soarelui , credinţă şi bătaie
De clopot, vântul verde a aprins...

Şi nu mai vreau să pipăi pământean
Distanţa dintre ceruri , dezolanţe.
Eu, bietul om, îndatorat mirean
La poarta închisorii de creanţe

A creditorului deţinător de respiraţii
Pe care mi le cere insistent.
Când am făcut atâtea contestaţii!
La inspiraţie , am fost absent.

Eu, doar expir din urmă neputinţa
Şi mă sufoc de-atâta modernism.
Prefer să nu am aer, din dorinţa
De-a nu mă îneca într-un sofism,

Ce îmi induce-nşelăciunea din Cuvânt
Ce-a răstignit Iisuşi şi Minotauri,
Pe Minos am să-l scot dintr-un mormânt
Să-l metamorfozez lângă Centauri...

În Labirintul neputinţei mele
Mă întâlnesc cu taine şi destine,
Un Univers fixat între atele
De la căderea viselor divine...

Mirea Roxana Mihaela - Casa dulce, casa…

Ce-i mai bine si frumos,
Decat casa mea
Dorm bine, chiar si pe jos,
Doar sa fiu in ea!

Sa bat lumea-n lung si-n lat,
Nu-mi tre’ mie niciun pat
Unde-i somnul cel mai dulce,
Daca nu la min’ la Curte?

Nicaieri nu dorm mai bine
Decat acasa la mine!!!

(Mirea Roxana Mihaela – Poezii pentru copii, 20.02.2012)

Mirea Roxana Mihaela - Insomnia

Chiar am nevoie de hartie si creion
Pentru ca nu pot sa dorm
Cine m-o fi pus a bea
Ceasca plina de cafea?

Of, in loc, acum, sa dorm
Scriu idei pe telefon
Caci hartie n-am in pat
Perna asta o tot bat

Nu se-aseaza cum o pun
Eu ma tot foiesc pe-aici
Zici ca am mancat sapun
Noapte buna, mai amici!

(Mirea Roxana Mihaela – Poezii pentru copii, 20.02.2012)

Corina Nica - Carnaval

Copiii azi au carnaval.
S-au hrănit cu caşcaval
Să poată bine să danseze
Să cânte şi să se distreze.

Era pe-acolo şi Matei
Cel mai micuţ şi rotofei
S-au dat şi diplome, şi tort
Şi l-au mâncat copiii, tot!

Pacea Andrei - Ursul nazdravan

Intr-o zi de primavara
Ursul a iesit afara
Ca-sa adune miere multa
Si apoi sa se ia la tranta.

Miere el n-a adunat
Si tare s-a suparat
Ca n-are energie multa
Sa faca vestita tranta

Zavoianu Vali - Sonet I

Pe umeri noaptea grea tăcut m-apasă
Cu trupul ei de stele şi de lună
În întuneric visele-mi adună
De ale mele lacrimi nu îi pasă.

O rog de grijă singură să-şi poarte
Că duc pe umeri multă-amărăciune
Dar scuturându-şi pletele îmi spune
Că îmi va sta pe umeri pân' la moarte.

Şi-atunci mai beau din cupa oboselii
S-adorm uitând amara-i greutate
Şi ea rămâne pradă îndoielii

Că-n zori, să mă apese nu mai poate.
Dar cine ţine şirul socotelii?
Îmi pare azi că-i noapte după noapte.

20.02.2012, Zavoianu Vali

Zavoianu Vali - Să fie lumină

Deschisă-i fereastra ce dă înspre stradă
Cuvinte privesc prin perdele
Încearcă putină lumină să vadă
S-o strângă pe toată în ele.

Răzbeşte abia câte-o rază fugară
Cuvinte se-ntrec să o prindă
Scăldate-n lumin-or ajunge afară
Pictate frumos pe-o oglindă.

Să fie lumină tot timpul, să fie
Să scriu pe oglindă o rugă
O rugă-mbracată într-o poezie
Ce-n suflet la voi să ajungă.

21.02.2012, Zavoianu Vali

Zavoianu Vali - Cea mai frumoasă zi

Ne-am sărutat iubite într-o joi
Şi luna galeş se uita la noi
De bucurie arunca cu stele
Pe chipul meu, pe zâmbetele mele.

În noaptea-aceea m-ai făcut să fiu
Frumoasă într-atat cum nu mai ştiu
Vreodată să fi fost, cu stele-n plete
Şi-n piele cu miros de violete.

De-or trece ani, cu doruri peste noi
În fiecare zi să fie joi
Să ma saruti cu buze tremurânde
Să am pe chip luciri de stele blânde.

21.02.2012, Zavoianu Vali

Zavoianu Vali - Nazbatiile Marei (Mara, partea a VII - a)

Vă salută Mara, hei
Sunt aici, ca de-obicei.
Dapăi...n-am vorbit de mult
Să vă zic ce-am mai făcut.

Să păstraţi în amintiri
Cum e să ai musafiri
Vă spun: zilele trecute
Ne-au vizitat nişte rude.

Nu vă zic cum m-au pupat
M-au sucit, m-au studiat
Plus o mie de-ntrebări
De mi-am ieşit din răbdări.

Of, că de-abia am scăpat
Ascunzându-mă sub pat!
Şi am stat ascunsă bine
Până au uitat de mine.

Şi-au început să vorbească
Fără să se mai oprească
Dând din mâini şi toţi odată
Aşezaţi la masă roată.

Gazdă bună, mama mea,
Îi serveşte cu cafea
Şi-ntr-o sticl-aşa pătrată
Le aduce..."vişinată".

M-am ascuns după perdea
Să-nţeleg şi eu ceva
Şi-s atentă, concentrată
La sticla de vişinată.

Mă rog...aşa-i zice mama
Pân-acum nu i-am luat seama
Nu ştiu când a cumpărat
Sucul ăla colorat.

Vă spun sincer, sunt cam tristă
Cred că-i mama egoistă
Că nu mi-a dat niciodată
Din licoarea colorată.

Şi m-am hotărât vă spun
Imediat să mă răzbun
Şi să mă gândesc cum oare
Să iau sticla de licoare.

Şi... aşa pe negândit
Brusc afară au ieşit,
Toţi, în frunte cu mămica
Şi-au lăsat pe masă sticla.

Uiiii, atât mi-a trebuit!
Am luat sticla şi-am fugit.
Şi ce mi-a dat prin cap mie
M-am dus în bucătărie.

Ca să nu fiu singurică,
Am chemat şi pe pisică
Şi căţelul meu cel drag
Un experiment să fac.

Să nu fie şi ei trişti
Că cei mari sunt egoişti
Le-am turnat să bea îndată
Din licoarea colorată.

În castronul lor de apă
Le-am turnat cât să încapă
Şi-au băut imediat
Sucul ăsta colorat.

Dac-am văzut că le place,
Le-am mai dat, n-aveam ce face!
Şi-ntr-o clipă a fost gata
Toată, toată vişinata.

Apoi, colo lângă uşă,
Am văzut a mea păpuşă
Şi m-am apucat pe loc
Cu păpuşa să mă joc.

Nu ştiu cât timp a trecut
Cinci minute sau mai mult
Că m-a şi strigat mămica:
-Unde-i Mara frumuşica?

Dar n-apuc să zic nimica
Fiindcă miaună pisica,
Sare-n sus şi se zbârleşte,
Cade şi se tăvăleşte.

Şi-apoi iată şi căţelul
Latră, urlă ca tembelul
Are mers împleticit
Şi de uşă s-a lovit.

Şi porniră amândoi
Mare mare tărăboi.
Mieunat şi lătrături
Ca la casa de nebuni.

Şi în toiul "fericirii"
Se-adunară musafirii
Iar pisica şi căţelul
Se agitau în tot felul.

Dar mătuşa mea deodată
Vede sticla cea pătrată
Şi-nţelege în sfârşit
Cum tot circul s-a pornit.

Zice ea: - Astea sunt bete!
De dau cu capu-n perete...
Şi-i explică şi lui tata
Ce-am făcut cu vişinata.

Hai, nu mai râdeţi de zor!
Că au râs şi ei...în cor...
Şi părinţi şi musafiri
De-ale mele născociri.

Şi mă-ntreabă cu toţi:- Hei!
Cum îţi vin aşa idei??
Ce-ntrebare fără rost!
Doar şi ei copii au fost.

Acum plec, că mă grăbesc
Altceva să născocesc
O boacană sau un joc
Că nu pot să stau în loc.

20.02.2012, Zavoianu Vali

Zavoianu Vali - A venit Craciunul...

A venit Craciunul iata
O zi mai tarziu, se pare
Intr-un sufletel de fata
Si-ntr-o dulce-mbratisare.

Chiote de bucurie
Dinspre gara auziti?
Ce sa fie? Cin" sa fie?
Chiar doi oameni fericiti.

Sunt imagini in oglinda
Chip de tata si de fiica
El, c-o-mbratisare blanda
Iute-n brate o ridica.

-Mi-a fos dor de tine, tata!
A soptit suav fetita
El a plans inca odata
Ca si-a-ndeplinit dorinta.

Nu dorea altfel sa fie
Sfantul asteptat Craciun
Decat plin de bucurie
Langa puiul lui cel bun..

poezie dedicata Elenei, fetita lui Raul Marian (de Craciunul anului trecut cand pentru prima data nu au fost aproape unul de celalalt in aceasta zi speciala)

Mirea Roxana Mihaela - Un creion si o hartie

Vreau sa scriu o poezie
Am nevoie de hartie
Imi trebuie si-u creion
Pot sa scriu si cu-un stilou
Voua, defapt, ce va place?
Pana voi va mai ganditi,
Eu postez direct aici.
Am sa scriu pe internet,
Am nevoie de curent
Si de-o muza sa imi dea
Acum inspiratiaaa!

(Mirea Roxana Mihaela – Poezii pentru copii, 20.02.2012)

Mirea Roxana Mihaela - Avion

Poezie, poezie
Am un prieten din hartie
L-am facut de dimineata
Si il cheama Natafleata

Defapt e un avion
M-a-nvatat sa-l fac ‘nea Ion
Cica origami-i zice
Si e arta cu elice.

Am gresit, le tot incurc,
Pan’ la urma-i ‘licopter
Pe fereastra il arunc
A cazut jos la parter…

Fuga, fuga-am coborat
Cate trei scari de-odata
Ups, s-a facut cam urat
A aterizat in balta.

Sunt un pic trist acum,
Se va supara ‘nea Ion…
Oare se ia cu sapun?
Fir-ai tu de avion!

(Mirea Roxana Mihaela – Poezii pentru copii, 20.02.2012)

Petre Violetta - Arunc zăpezi

Mi-arunc zăpezile, iubite peste ierni
Frisoanele de frig le-ascund în vers,
Când peste mine primăveri aşterni
Şi mă aduni buchet de flori din mers.

Cochet mi-aşez petalele albastre
Să nu rănesc dantela parfumată,
Pudrez cu praf de zâmbet şi de astre,
Un rid uitat şi-o nevăzută pată.

Mă prinzi de mână şi-ntr-un fin balans
M-apropii de chemarea ta, ispită!
Ne sărutăm aromele în dans
Eu, violet arunc frunza rănită...

Tu o ridici şi-i bandajezi nervura
Ce sângerează verde sideral.
Şi sorbi un bob de rouă de pe gura
Deschisă ţie într-un gest astral.

Într-un vârtej de nuanţe parfumate
Se sting zăpezi şi primăveri răsar,
Aleargă spre pământ, razele toate
Din soarele ce mă iubeşte iar.

Mă mângâie...tu să nu fii gelos!
Căci razele îi sunt neveste oarbe.
M-atinge lateral, de sus în jos
Şi toată iarna de sub piele-mi soarbe...

Zavoianu Vali - Când moare o speranţă

A murit aseară speranţa
Fără popă, fără lumânare
N-avea rost să chem ambulanţa
Se vedea după faţă că moare.

Că zăcea de-o vreme bolnavă
Refuza la lumina să iasă
Nu ştiam că starea-i e gravă
Şi stătuse cu mine în casă...

C-a murit mă simt vinovata
Şi nu-i doctor pe lume s-o-nvie
Eu nu m-am gândit niciodată
Că-ntr-o zi poate să nu mai fie.

Ea trăia uneori străină
Zile-n şir nici nu vorbea cu mine
Însă eu, doar eu sunt de vină
Că ştiam ce va fi, mult prea bine.

A murit speranţa aseară
Fără popă, fără lumânare
S-o fi dus în ceruri să ceară
Pentru mine la zei derogare.

Mirea Roxana Mihaela - Nu mai stiu…

Poate plangi acum sau poate nu
Oricum…mi-ai rupt sufletu’
E plin de durere acum
Si nu mai vreau sa plang nicicum!

Fericita vreau sa fiu
Fara tine, daca pot, nu stiu
Si nici sa-ncerc nu stiu de vreau
Nici nu mai stiu, defapt ce vreau.

Caci batalia asta-i crunta
Ma face sa nu mai gandesc
La dragostea noastra multa
Desi cunosc ca te iubesc…

Of, viata, ale tale arme
Le ridici acum asupra mea
Iar eu sunt cu mainile goale
Si tot sa ma strapungi ai vrea.

Ma-ntreb, adesea, cu ce am gresit
De te porti acum asa neobisnuit
Nu mai cunosc ai tai ratacitori
Nu mai cunosc nimic si ma omori.

Mai bine mor, dar dintr-o data
Nu mai suport asa usor, usor
Am mai murit, atunci, de dor
As vrea acum sau niciodata!

(Mirea Roxana Mihaela – Ganduri, 18.02.2012)

Mirea Roxana Mihaela - Pentru cei care cunosc…

Astazi m-am indragostit
De cine? De un pitic
E atat de dragalas
Si este un copilas

Hai sa nu ma mai feresc
Stiti despre cine vorbesc?
Este vorba de…………….
Si al lui accent iubesc!

Ca imi vine sa-l mananc
Asa este de scump
Este dulce ca un ceai
Ca acela de care vorbeai!

Ia sa vad cine ghiceste
Aici despre ce se vorbeste
Daca stie cineva
Cine mi-a furat inima?

(Mirea Roxana Mihaela – Poezii pentru copii, 19.02.2012)

Lucian Dumbravă - Noapte bună

Noapte bună, voi, copii ai Lumii.
Braţele voastre molatece respiră,
Iar ochii-aprind, în vatra viselor, tăciunii,
Ca dintr-un alt tărâm, de bine şi lumină.

Noapte bună, vouă, celor mici...
Tot ce e-n jur motiv de zâmbet şi uimire.
Poveştile cu zmei şi cu pitici,
În piept la voi îşi află ocrotire.

O, cum aş vrea să mă cufund cu voi
În roua începutului de viaţă !
Să-ntorc doar printr-un gest, cărările-napoi,
Să cred ca la-nceput în vis şi în speranţă !

E noapte, dragii mei. Dormiţi uşor.
Ca la sfârşit de scăpătat, poetu-o să vă spună,
– Ca-ntotdeauna când de voi i-e dor –
Noapte bună, voi, copii ai Lumii, noapte bună...

Alexandra Manea - Dansul fulgilor de nea

Tot privesc pe geam de-o oră
Fiindcă-n astă dimineaţă
Fulgi pufoşi s-au prins în horă
Lunecând vrăjiţi pe gheaţă.
Recunosc un pas de samba.
Nu, e salsa! Ori cha-cha?
Doamne, cum îşi mişcă gamba
Cei doi fulgi dansând rumba!
Dar să-i vezi plutind pe-un vals!
Au atâta graţie!
Până când le cântă fals
Orchestra-n dizgraţie!
Fulgul trist, uşor confuz
Ascultă întruna blues,
Iar cel vesel, zâmbăreţ
Şi cu pasul săltăreţ
Pe doamnele fulg de nea
Le invita să nu stea,
Să danseze-n ritm uşor
Pe-al zăpezii fin covor.
Fulgii care-ascultă rock,
În copaci s-au agăţat;
Nu le pasă chiar deloc
Că e frig şi-au îngheţat!
Trei fulgi au făcut un pact
Şi parcă-s cuprinşi de febră,
Repetând de zor un act
Dintr-o operă celebră.
Favoriţii mei, să ştiţi,
Au format un grup de jazz
Şi sunt cei mai fericiţi!
Cât de mult vreau să dansez
Când aud a lor trompetă,
Pianul şi contrabasul,
Şi chitara cea discretă!
Dar un soare străveziu,
Văzându-i fără părinţi,
Îi ceartă pe-un ton hazliu:
Voi nu ştiţi să fiţi cuminţi?
De ce sunteţi zgomotoşi
Aşa dis-de-dimineaţă?
Oricât aţi fi de frumoşi,
Vă topesc ringul de gheaţă!

CAM – 19.02.2012

Radu Adrian Gelu - Mica artistă...

Izabel visează a fi artistă
pe şcenă ca bună solistă
şi exersează cu răbdare
să capete îndemânare...

Mângâie clapele la pian
acompaniată de motan
el torcând îi ţine măsura
din coadă dă ca pendula...

În acordurile muzicale
ciuleşte urechia dumisale
a ţine-n echilibru şoricelul
să nu alunece mititelul...

Prieteni bunii ei spectatori
se joacă-n linişte, ascultători
la blând tril de flaut aţipind
năsucuri-n blăniţe poposind...

Radu Adrian Gelu - Gara aşteptării tristă...

Se zice că doar gările plâng,
la trenul ce şuieră prelung,
fără a săruta puţin peronul,
trecând iute ca şi Simplonul...

O viaţă păzit-am mica gară,
tristă-n aşteptare să apară,
trenul cel mai dorit-n popas,
să aleagă peronul cel retras...

Doar timpul trecu-n rostogol
prin gara speranţei în survol,
căci trenul iubirii cel aşteptat,
a face popas, nu s-a deranjat...

Batista-n lacrimi am fluturat,
de pe peronul cel abandonat,
în fiece zi la trecerea-i grăbită,
iubirea nicicum a fi ademenită...

Una cu peronul, sunt chiar gara,
înecând disperarea iarna, vara
tot flutur batista în scrâşnetul
roţilor neoprite... e trist baletul...

Corina Nica - Nu-i așa?

Nu-i așa că duminicile s-au inventat să ne iubim?
Nu-i așa că lecțiile triste ne-au învățat să trăim?
Nu-i așa că mânuțele copiilor sunt cele mai frumoase flori?
Nu-i așa că peste suflete când nu mai ard cad ninsori?

Nu-i așa că prietenii sunt tot mai rari și mai interesați?
Nu-i așa că ne luptăm să ajungem ratați?
Nu-i așa că uităm tot mai des de Dumnezeu?
Nu-i așa că ne rugăm și facem bine mai greu?

Nu-i așa că ne pândesc toți așteptând să cădem?
Nu-i așa că nu mai știm ce-i noroc sau blestem?
Nu-i așa că se uită binele prea ușor?
Și că viața frumoasă va rămâne un dor?

Mirea Roxana Mihaela - Te rog !

Ma gandesc cat o sa mai pot
Sa trec mereu peste-acest hop
Sa am putere de te-a ierta mereu
Chiar de-arunci cu spini in sufletul meu

Desi am zis, nu am crezut
Ca visul nostru este pierdut
Nu-mi pot, viata, imagina
Fara prezenta ta in ea

M-ai dezamagit prea mult
Dar oricum nu vreau sa te uit
Nu pot, nu vreau, nu sunt in stare
Desi am dus prea mult in spinare

Caci cred ca-nseamna a iubi
Sa poti sa treci si peste fobii
Si am trecut de-atatea ori
Iubite, vrei sa ma omori?

Sunt si eu om pe-acest pamant
Si durera imi tot cant
As fi vrut sa-mi pot canta
Of, iubite, fericirea!

Ajuta-ma, te rog, din chinul asta
Caci numai tu ma poti salva
Cum Adam i-a dat Evei coasta
Asa ma poti reactiva!!!

Cat vrei sa te mai implor
Nu vezi ca mor de-al tau dor?
Desi tu ai fost vinovat,
Mereu, tot eu, sa ma razbat?

Of, te iubesc prea mult
Caci altfel n-as fi stat s-ascult
Tristetea pe care o cant
Cu-acest suflet neinfrant!

(Mirea Roxana Mihaela – Ganduri, 19.02.2012)

Alexandra Manea - Bucuros de iarnă

Iarnă tot mereu să fie!
Doamne, câtă bucurie
Doar zăpada să mă ştie!
Tot mă caută mămica,
Mă strigă de zor bunica,
Iar eu toată ziulica
Prin nămeţi m-aş tot juca,
Tăvăli sau alerga
Şi nici că m-aş sătura!
De când iarna a venit
Seara-s taaare obosit!
Nici nu ştiţi cât am muncit!
Vreo cinci oameni de zăpadă
Stau la pândă în ogradă,
De vine lumea să-i vadă.
Mături am împrumutat,
Morcovi din beci am furat,
Şi-apoi am improvizat
Nasturi, ochi şi chiar şi gură
Cu ce am găsit prin şură.
De-aţi vedea a lor figură!
Chiar şi-un iglu am clădit,
Dar găinile-au gândit
Că-i loc de cotcodăcit.
Aşa că mi-am zis îndată
Că-i mai bună-o cazemată
Pentru-armata îngheţată.
O, uitam că-ncepe-acuş
Concursul de săniuş!
Fuga mi-s pe derdeluş!
Dar dac-am întârziat,
Începutul l-am ratat
Şi-am căzut. Vai, ce păcat!
Supărat că l-am pierdut,
Zeci de bulgări am făcut
Şi ca un erou mă lupt.
Pe toţi eu i-am dovedit!
Mândru mi-s şi fericit
Că nici nu m-au nimerit!
Dar deja s-a înserat,
Mi-s flămând şi îngheţat,
Şi nu-s sătul de jucat!
Dar fug, căci mă ceartă mama
Că-i tare udă dulama
Şi-acuma imi dau eu seama
Că-s aşa de zăpăcit
De-o mănuşă-am rătăcit.
Şi-apoi mă tem c-am răcit!
Să vedeţi ce o să-mi facă!
Dar bunica de-o împacă,
Repede o să îi treacă.
Căci mă iartă maica mea,
Chiar de-ntâi în zeflemea
Mă cam ia. Draga de ea!
Aşa-s eu, un roşcovan
Pus pe şotii, năzdrăvan,
Ce mai, maaare pehlivan...

CAM – 18.02.2012

Augustin Septimiu Ion - Tina

Astă seară, lume bună,
Am venit și eu la voi,
Să petrecem împreună
Și să facem tărăboi.

Numele meu e Christina.
Așa scrie-n catastif...
Dar tăticu-mi zice Tina,
Nu stiu din care motiv.

Si sunt mare astăzi frate,
Nu mai sunt o copiliță.
Am cinci ani și jumătate
Si sunt star la gradiniță!

Toti baieții de prin clasă
Și din celelalte grupe,
Îmi tot spun că sunt frumoasă
Și c-ar vrea ca să mă pupe.

Dar eu sunt fată cuminte,
Nu pot să mă pup așa.
Doar cu chipeșul Axinte
Mă ascund după perdea...

Aștept înoșită toată,
Să mă dea ușor pe spate...
Hai băiete, hai odată
Că ajung la facultate!

Radu Adrian Gelu - Miţi bunicuţa...

A... Bună seara, cititori!...
cei cuminţi şi ascultători
vă spune Miţi bunicuţa...
Nu-i aşa, dragă vă e pisicuţa?...

Va-ţi spălat frumos pe dinţi,
în urechi şi pe năsuc?
Iute acum în pijamale
poveştii a-i da ascultare...

Uite, scrie-n astă gazetă
seara mâncând omletă
pe copii ca voi i-a durut
burtica şi somn n-au avut...

Voi însă a-ţi păpat ceva uşor
fără grăsimi grele doar lăptişor
şi n-o să vă doară ea burtica
nani dulce va fi toată nopticica...

Să vă mai citesc acum ceva
până pleoapa uşor vă va cădea...
Uite, zice că un băieţel la joacă
a rupt aşa, unui pomişor o cracă...

Copăcelul şi trist şi-ndurerat
toate crengile-n jos şi-a lăsat
plângându-şi rana în tăcere,
băieţelul având de rău părere...

Dragii mei au adormit, să-i adori
îngeraşi cuminţi şi ascultători
povestea voi citi-o-n altă seară
acum somnul dulce îi captivară...

Radu Adrian Gelu - Veronica-i mămică...

Of, of... nu mai ştiu nimica
de frăţiorii mei, de mămica,
ca mic ghemuleţ în scheunat,
de la lăptic bun am fost luat...

Împodobit la gât cu o fundiţă,
în coşuleţ am ajuns la o fetiţă,
drept cadou în loc de păpuşică,
că îşi dorea tare, să fie mămică...

Aducând coşuleţul... „Veronică!”...
zise tatăl... „Eşti acum mămică!
O dulce vie păpuşică ai în dar,
creşte-l tu pe băieţelul Cezar!”...

De atunci, ea îmi este mămică,
grijulie mă înveleşte-n păturică,
cu păpică mă îndoapă într-una,
în mângâiere cu drag totdeauna...

E tare fericită – „Zâmbeşte Cezar!”...
şi în coşuleţ mă arată exemplar,
privind-o în extaz cu ochi-mi mari,
din hăinuţa-mi moale de sugari...

Cu îngrijire, iată acum îs mare,
şi nu-mi pică bine-n continuare,
să fiu bebiţul înfăşat şi îmbrăcat,
cald-n casă, eu tot sunt încălţat...

Zavoianu Vali - Nazdravaniile Marei (VI)

Iuhuu, bine v-am găsit!
Iarăşi Mara, aţi ghicit!
Azi vă spun o-ncurcătură
Dintre mine şi...natură.

Într-o zi aşa senină
Mă plimbam eu prin grădină
Şi-am văzut un gândăcel
Singurel şi vai de el.

L-am luat uşor pe-un ziar
Şi l-am dus în casă dar
S-aibă şi-el acoperiş
Să nu doarmă-ntr-un tufiş.

Ca să nu se plictisească
I-am găsit apoi o broască
Verde cu ochi bulbucaţi
Sper c-o să se facă fraţi.

Cum erau singuri pe-aici
Le-am adus apoi furnici
Multe, câte-am apucat
Fiindcă nu le-am numărat.

Am văzut apoi confuze
Două roşii buburuze.
Staţi! Că Mara nu vă lasă
Ia... vă dau şi vouă casă.

Şi-apoi fluturi şi o râmă
Cu tot cu pământ, în mână
Le-am făcut la toate-un rost
Şi le-am dat un adăpost.

În caz că le va fi foame
Le-am adus şi frunze, poame
Tot ce am găsit pe jos
Şi-am crezut că-i de folos.

Şi-am mutat natura-ndat"
Toată...la mine în pat!
Mişunau în voie toate
Peste pernele curate.

Taare hărnicuţ-am fost
Şi le-am pus la adăpost
Ferite de ploi să stea
Toate în camera mea.

Dar când treaba era-n toi
Şi făceam un muşuroi
Chiar aicea pe covor
(Dedicat furnicilor)...

Vine pe nepusă masă
Mama de la piaţă-acasă.
Gândeam că s-o bucura
Văzând azi camera mea.

Da de unde! Zice iată,
Că-s o zgâtie de fată.
Să dăm afară gândacii
Să stea-n grădină săracii.

Şi broscuţa mea sărmana
Uite-o dă afară mama,
Muşuroiul l-a stricat
Gâzele le-a alungat.

Şi mă ceartă cu amar,
C-am pământ în buzunar
Cică să-i explic îndat"
Ce-i cu frunzele din pat!

Păăăăi, eu nu am nici o vină!
C-am făcut din pat...grădină.
Şi-uite, nu sunt înţeleasă
Că le-am dat şi lor o casă.

Uof, că nu mă dumiresc
Oamenii mari cum gândesc
Să citiţi ce-am scris şi poate
O să îmi daţi voi dreptate.

C-am făcut faptă măreaţă
Nicidecum o boroboaţă.
Şi-apoi cine şi-o da seama
Să-i explice şi lui mama!

Hai, vă pup...mă duc în casă
Până mâine am pedeapsă.
Aşa că lipsesc puţin....
Să fiţi cuminţi până vin! :)))))

18.02.2012, Zavoianu Vali

Mirea Roxana Mihaela - Maria

Buna, eu sunt… Maria,
Sora geamana a Marei
Insa, eu sunt mai cuminte
Nu-s ca ea … o zgatie!

Ce pot sa va spun de mine
N-am decat o jucarie
Preferata, e de pluş
Un simpatic catelus.

A, si am uitat sa spun
Ma mai joc din cand in cand
Cu baloane de sapun
Pe mamica asteptand.

Ce imi place tare, tare
Pot spune, chiar slabiciune
Orice sortiment ea are
Bombonica, ooo bomboaneee!

Deaia-am dintii cariati
Si-s mai grasunica asa
Dar ma place mama mea
Ca sunt buna, ca sunt rea.

Eu pe Mara o iubesc
Chiar de-i nazdravana ea
Tare o mai indragesc
Pentru ca e sora mea!

(Mirea Roxana Mihaela – Poezii pentru copii, 18.02.2012)

Lucian Dumbravă - Noapte pentru vise

E noaptea când în gânduri se-ascund frumoase vise,
Copiii se retrag în patul dinspre Est ;
Călduţe plăpumioare se-ntind neadormite
Ca la surplus de vise să dea câte un rest.

Pernele cuminţi dau semn de nerăbdare,
Gata să primească noaptea, până-n zori !
Toţi copiii lumii dorm şi fiecare
Are-n visul lui un înger în culori.

Iată, şi părinţii adorm ca-ntr-o veghere,
Ca într-o-mbrăţişare de suflet maternal.
E linişte şi pace. Un înger în cădere
Deschide aripi albe deasupra unui mal.

E linişte, e pace, e noapte cât cuprinde ;
Copiii lumii-adorm sub gândul delicat.
O legănare lină de ramură cuminte,
Sub vise dulci, de-argint, e tot ce s-a-ntâmplat.

Mirea Roxana Mihaela - Pelin

Stau cu dragostea in gand
Caci la masa nu se poate
Gust amar adulmecand
Si cuvinte-abandonate…

Un pelin mi-ai dat in dar
Fara constientizare
In al inimii sertar
L-am ascuns pentru pastrare.

Dar nu pentru prea mult timp
N-am destula naftalina
Pentru acest anotimp
Pelin mult sa intretina.

N–am de gand sa mai primesc
Pentru mult timp de acum
Daruri ce se ofilesc
Si nu au niciun parfum!

(Mirea Roxana Mihaela – Ganduri, 18.02.2012)

Irina Nedelciu - Nu sunt nimic

Nu sunt nimic pe acest pământ
Umbresc doar locul... parcă-s crâng
Un crâng cu pomi secătuiţi
Fără de frunze... pustiiţi

Nu sunt nimic în astă lume
Nu am esenţă... nu am nume
Sunt doar o umbră rătăcită
De ceţuri negre ... hăituită

Nu sunt nimic în univers
Când găuri negre am în vers
Nimic... nimic nu îmi străluce
E tot un hău... ce mă tot duce....

A Whisper Away - Vibrație și rugă

Las mâna gândului prelungă
să se-ntindă moale către luna
ce își aruncă peste mine lungă,
albă, rece, rătăcită umbra.

E liniște ca de-nceput de lume,
călcând fuioarele de nori
doar inima își sparge fără nume
bătăile pierdutelor chemări.

Pe cearcăne adun mărunte
vibrații calde, umede din stele
ce-mi desenau cândva sub frunte
magie albastră în toate ale mele.

Călcâiul ce a călcat odată în venin
îl spăl în rugă cu lumânare-aprinsă
și colțul frunții de-atâtea gânduri plin
îl voi clăti cu roua dimineții strânsă.

Whisper ~ 18.02.2012

Radu Adrian Gelu - Prietenii

Bobiţă... este un blând căţel,
cu blăniţa-i moale e frumuşel,
are urechi lungi şi mătăsoase,
ochii mari ce natura-i donase...

Mititel şi drăgălaş, luaţi aminte
nu strică, nu roade, e cuminte,
ascultător, curat, harnic la joacă,
nici-cum pe maidan el nu pleacă...

Un prieten bun de joacă el are
pe Pufi motanul fără asemănare,
năzdrăvan, curios şi foarte pufos,
oricum la şotii e cel mai ambiţios...

Ei se tot aleargă-n joacă zglobie,
casa toată-i plină de a lor veselie,
Bobiţă mai cu grijă calcă covorul,
Pufii-n a sa frână, zice că-i vaporul...

Mai şi zboară-n mieunat ca avionul,
pe pervaz la ghivece luând staniolul,
şi de pe canapea-n aterizare el sare,
ca la trambulină lui Bobiţă-n spinare...

Dar cuţu se fereşte, nu are supărare,
lătrându-i apoi vesel: Măi ştrengare!...
şi care pe care, cursa continuă iară,
cine-i în stare la prins codiţa-n rute...

Dacă-n joacă Pufi răstoarnă ghiveciul,
pe canpea, dus doarme pezevenchiul,
iar Bobiţă dând din codiţă cere iertare,
la cearta stăpânei, amicului-n apărare...

Prieteni sunt mereu, chiar şi la culcare,
de sub păturica-i moale dând ascultare
motanului, cuţu-i numai ochi şi urechi,
la poveştile citite din cărţile cele vechi...

Andrei Nica - Ardeiul buclucas

Frățiorul meu Matei,
A mâncat azi un ardei
Că e dulce, a crezut
Dar s-a înșelat cam mult.

Și-l pișcă limbuța rău,
Vai de frățiorul meu.
Apă multă a băut,
Problema n-a dispărut.

Oh, vai mie,nu se poate,
Toată ziua ma va arde.
Nu-mi doresc decât atât,
să pot spune: Mi-a trecut!

Zavoianu Vali - Nazdravaniile Mariei (Partea a V-a)

Lume, lume! Bună seara!
Iarăşi vă salută Mara!
Şi vă spun că am ajuns
La povestea despre...tuns!

Da, tuns, aţi citit voi bine
Şi-o să vă miraţi de mine.
Toată lumea s-a mirat
Ce-am fost în stare să fac.

Povestea-i cu Victoraş,
Un copil de la oraş
Cu nas cârn şi urechi mici
Ce venise la bunici.

El mă cunoştea prea bine
Şi-a vrut să se joace cu mine.
Cum nu ştia nici un joc...
Am inventat eu pe loc.

Într-un sertar am găsit
O foarfecă de croit
Şi-apoi....ce să mă ascund!
M-am gândit frumos...să-l tund!

Şi m-am apucat de treabă
Uşurel şi fără grabă
Ştiu că aveţi întrebări
Vă răspund: L-am tuns "cărări" !

Oricum avea părul mare
Părea altă arătare
Cu urechile lui mici
Semăna cu un arici.

Aşa că m-am apucat
Să îl tund neapărat
Că venise făr" să ştie
La Mara la frizerie...

Nu vă spun cum a ajuns
Când am terminat de tuns...
Meritam felicitări
Pentru-asemenea cărări!

Atât că nu ştiu de ce
Revoltate-s mamele
Mama lui şi mama mea
C-am făcut aşa ceva.

Mie-mi place ce-a ieşit!
Că l-am tuns chiar reuşit.
Îns-acuma nu-l mai lasă
Bietul, să iasă din casă.

Şi-am aflat şi adevărul
Stă-nchis până-i creşte părul
C-ar râde de el oricine
C-a venit la tuns la mine.

Ştiţi...nici eu nu ies din casă
Fiindcă mama nu mă lasă
Până marţi sunt pedepsită
Pentru-această "reuşită"!

Cu aşa urmări...se ştie
Că mă las de frizerie!
Dar de tot, nu m-oi lăsa
Inventez eu altceva!

Hai că plec şi v-am pupat,
Până mâine pe-nserat.

17.02.2012, Zavoianu Vali

Epigonul Rastalmacit - Ningea

Ningea ca despre viata
Aseara-n gandul tau
Si m-ai trezit,tacuta,
Sa vad cat mi-e de greu

Ma copereau troiene
Si drumul nu-l gaseam
Stateam ,asa ,o vreme,
Si parca hibernam .

Ma cuprindeau polare
Ma desprindeam cu greu
Ma afundam mai tare
In orizontul meu .

Treceam ,de dupa soapte,
Din patimirea mea ,
Un vant de miazanoapte,
Drumeagul ,greu ,croia.

Din muntii mei ,lasata,
O ciuta tresarea
Era intaia data
Cand, libera,dorea .

La cumpana de ape
Ne-am adunat , chemati ,
De-aceleasi ganduri tandre,
Vibram ,imaculati !

Si-nlantuind privirea,
Cu-nversunarea ei,
Un dor mari trairea,
Acum , si-n ochii ei !

Cu cat ningea
Mai mult ,cu disperare,
Cu-atat mi-era dorinta
Mai darza ,si mai mare .

Si pana dimineata
M-am lasat invins,
Iubirea mea ,de-o viata
Ce tainic m-a aprins !

17.02.2012

Mirea Roxana Mihaela - Sentiment ciudat

Esti ciudat sentiment amar
Si nu te inteleg deloc
De parca-as fi intr-un cosmar
Cu personaj de ventriloc

O nebuloasa-n capul meu
Si-mi vine sa zbier de durere
Sa exprim intr-un arheu
Aceasta stare de neplacere

Sa deschid ochii, vreau, acum
Sa cred c-a fost un vis urat
Dar este-atat de greu, precum,
Lipite-mi sunt genele inzavorat.

Si stau in intunericul ud
O tacere ma apasa
Nu pot, acum, nici sa aud
Ma-ncearca o stare de angoasa

Ciudatule dispari, te rog!
De ce ma strangi atat de tare
Ma lasi sa port un monolog
In loc sa-mi dai eliberare…


(Mirea Roxana Mihaela – Ganduri, 17.02.2012)

Mirea Roxana Mihaela - O ultima-ntrebare…

Nu mai am niciun strop de speranta
E clar, totul s-a sfarsit, probabil demult
Speram sa nu se rupa a vietii ata
De inima, acum, nu mai ascult…

Incerc sa inchid ochii, dar tot te vad
Chiar de-I intuneric, dezamagire
Viitor negru parca prevad
Si-n el, pe tine lovit de neclintire.

Am multe intrebari sa-ti pun
Desi, mai bine m-as abtine
Dar, totusi hai sa ti le spun
Ma mai eliberez de mine

De ce incerci, mereu, sa ma lovesti
Sa-arunci cu sulite de sange-n mine
La al meu suflet nu te mai gandesti
Sau te gandesti doar la ce iti convine!?

(Mirea Roxana Mihaela – Ganduri,17.02.2012)

Irina Nedelciu - Ploaie de frunze

Îmi scuturi, pădure... o ploaie de frunze,
Pe faţă , pe umeri, pe trup mă lovesc
C-un dulce alint... o frunză, pe buze
Sărutul mi-l fură...săgalnic , zâmbesc

Fioruri sălbatici... îmi umblă prin vene,
În zgomot de puls spre tâmple, pornesc.
Luciri de smarald...sclipesc în privire,
Tu frunză, mă lasă... îs tremur, şoptesc...

Mă-nfăşuri cu grijă, cu lanţul iubirii,
Să ţină etern...blesteme trânteşti,
Mă arzi cu privirea, m-alinţi cu iubirea,
Şi-n fluier de şoapte ...uşor mă-nvârteşti...

Mirosul de frunză...mă gâdilă parcă,
În simţuri sunt torţă, în frunze mă aşez,
Tic-tacul din venă, şi-a inimii poartă,
Explozie-mi face...uşor ,mă curbez

Sărutul ce vine, mă scutură-ndată...
Cu ochii în rouă, spre tine privesc,
Săgalnică frunză... m-ai prins înc-odată.
Cu tine la drum... mi-e drag, să pornesc...

Tu ...Frunza brodată..cu vise pictată,
Eu ...Floarea ciudată...în rouă culcată,
A toamnei pereche...în soapte cântată.
Sfârşitul poveştii...e bruma din poartă...

Irina Nedelciu - Te strig

Mă arde tristul iernii... mă devoră
Ne plânge separat, durerea-n noi
Mi-au îngheţat şi picurii în formă
Iar pulsul vieţii-mi ţipă, că nu vii..

Din boltă cerne ,cerne-n disperare
În gerul iernii ochii-mi sunt pustii
Prin ploaia fulgilor, mă mişc agale
Mergând în treacăt.. pe aleea gri

Aici... parcă anume m-au dus paşii
E locul nostru tainic , din oraş
Aici.. înlănţuiţi în vraja vieţii
Mă răscoleai în simţ, puţin trufaş

Oftez încetişor... şi în amurgul serii
Te strig în plâns şoptit.. să îmi apari
Să mă alinţi şi-n şoaptele cântării
În calde sărutări, suav.. să mă renaşti

Să-mi zboare sufletul năvalnic, către tine
Să te iubesc în murmur...să te-alinţi
S-arunc în hăuri negre, tristele păgâne
Ce mult prea cert la noi.. au tors în minţi

Te strig, iubitul meu, în taina nopţii..
Te strig cu dorul meu.. neântinat
Te strig, poate-ai s-auzi bătaia sorţii
Şi ai să-mi vii zâmbind, cu un cântat

Irina Nedelciu - Scrisoare de bun ramas

De-atâtea gânduri ce-am avut
Atâtea lacrimi am pierdut
Acum... doar seceta apasă
În ochi şi-n inima aleasă

Cobor în haosul uscat
Cu paşii mici în tremurat
Cu-n murmur stins agonizant
În hotărârea ce am luat

Tu ştii.. că te iubesc enorm
Eşti visul meu fulgerător
Ce m-a atins fără scăpare
Şi m-a trezit din moartea mare

Tu ştii ..c-am încercat să fug
De multe ori în plin amurg
Dar, m-am întors mereu sfioasă
Privind la tine, cum îţi pasă

Chiar dacă tu ai refuzat
Să-mi spui, că mă iubeşti cu drag
Eu am ştiut.. şi-am cugetat
Şi sufletul ţi-am sărutat

E foarte trist ce-ţi spun acum
Dar... plec iubite pe alt drum
Un drum ce duce nicăieri
Şi-n care nu sunt primăveri

Nu vreau, în viaţă o povară
Să-ţi fiu pe drumul tău, de vară
Vreau doar iubire tu să ai
Şi fericit să cânţi pe plai

Să cânţi romanţe îndrăgite
Să-ncânţi tu inimi ofilite
Ce triste stau de după porţi
Cu-n licăr stins în ochii morţi

Eşti mult prea bun în harul tău
Cu suflet ungi tot ce e rău
Şi laşi în urma ta o boare
De fericire şi candoare

De ce să stric eu tot ce ai
E viaţa ta, frumoasă-n plai
Cu muzică şi veselie
Ce-ncântă inimi, le învie

Rămâi iubite aşa cum eşti
Plin de iubire şi poveşti
Cu sufletul atins de bun
Şi inima, dulceaţă-n pumn

Te-nchid într-un trecut frumos
În gândul meu tăcut, sfios
Să pot să te găsesc mereu
Când viaţa va lovi din greu

Să iau din dulcea-ţi amintire
Un strop de boare şi iubire
Să pot să păcălesc cu ea
Tot ce e trist în viaţa mea

 Mă iartă dragul meu iubit
Dacă cândva eu ţi-am greşit
Mă iartă, n-am să spun nimic
Când ai s-arunci cuvinte-n plic

Mă iartă dragul meu, te rog
Tot ce-am cântat şi-am scris pe blog
De ţi-au creat doar neplăceri
Iubire a fost şi azi.. şi ieri

Iubire sinceră, curată
În simplitate îmbrăcată
Fără dorinţe de mărire
Sau gânduri de înavuţire

Eu plec acum şi-mi iau amarul
Nu vreau să-l las în urma mea
Vreau să-ţi rămână doar iubirea
Curată-n lacrima de stea

Andrei Nica - Familia mea

Părinții mei, voi sunteți doi
Unde plecați eu vin cu voi
De când pe lume m-am născut
Eu v-am iubit nespus de mult.

Familia noastră e-o tulpină
Verde, micuță, frumoasă și fină
Și să vă spun încă ceva
Planta întreagă ține de ea.

Părinții mei sunt doar petale
Ce planta o transformă-n floare.

 (Andrei Nica, 8 februarie 2012)

Mirea Roxana Mihaela - Ninge

Uau ce frumos ninge afara
Mami, vino repede sa vezi
Cum din cer fulgii coboara
Nici nu iti vine sa crezi!

Cad usor mii de nameti
Peste tot in jurul meu
Pe strada multi omuleti
In mana, toti, cu lopeti.

Eu ies repede-n gradina
Sa ma joc cu neaua rece
Cred ca-mi trebuie-o-aspirina
Caci raceala ma cam trece!

(Mirea Roxana Mihaela – Ninge, 16.02.2012)

Zavoianu Vali - Draga de ea- Mara IV

M-am întors, hai, bună seara!
Cum cine? Sunt euuu, Mara!
Doar plecai ieri pe-nserat
Şi-acum gata? M-aţi uitat?
Am promis că dau de veste
Oricând am câte-o poveste
Despre ce se-ntâmplă iată
Cu o zgâtie de fată.

Şi cum ziua a fost lungă
Cât la toţi să ne ajungă
Începui de dimineaţă
Exact cu o boroboaţă!

Cum petrec eu duminica
Totdeauna la bunica
Iată-mă-s la ea acasă
Mândră cum îs şi frumoasă.

Mama m-a gătit, pampoane
Rochie cu flori, zorzoane
Dresuri şi pantofi de lac
Nici nu ştiu ce tre" să fac.

Cică ea: "să stai cuminte,
Să ai grijă de veşminte."
Bine zic şi-o ora întreagă
Nemişcată stau ...ce bleagă!

Dup-o oră însă ...ghici!
Mă apuc-un mâncărici
Să rup nişte rădăcini
De mâncare la găini.

Şi mă duc tiptil în curte
Unde-s orătănii multe
Să le dau şi eu bineţe
Să mă vadă frumuseţe.

Cum a îmbrăcat mămica
Pe-a ei Mara, frumuşica.
În ograda, trei găini
Restul cred că-s prin vecini.

Strig eu tare adunarea
Că le ştiu de-acum cântarea
Dar niciuna n-a venit
Cred că nu m-au auzit.

Dar m-a auzit purcelul
Şi guiţă mititelul
Aşa că fug la coteţul
Unde stă-nchis şugubeţul.

Ce să vezi, privire tristă
De nimenea nu-i rezistă
Nici eu nu i-am rezistat
Pe loc l-am...eliberat.

Alăturea într-un ţarc
Şase oi închise zac
Şi stau eu şi meditez...
Hai să le eliberez!

Şi aşa pe rând măi frate
Le-am eliberat pe toate
Şi-n scurt timp cu tot curajul
Au schimbat tot peisajul.

Când bunica-a apărut
Şi-a văzut ce am făcut
În loc să mă felicite
Ea s-a apucat să ţipe.

După porc şi după oi
Tot fugea c-un măturoi
Şi era o hărmălaieeeee
De-am fugit iute-n odaie.

Când m-am văzut în oglindă
Pe peretele din tindă
M-am speriat, aşa niţel
Că eram......de nici un fel!

Un pampon zburase jos
Celalalt zăcea frumos
Tot căzut şi ofilit
Nu ştiu cine l-a turtit.

Şi rochiţa mea-nflorată
Era toată colorată
Cu noroi de prin băltoace
Nu ştiu mamei de i-o place.

Şi ce vad...ai mei pantofi
Semănau cu doi cartofi
De-mi făceam o poză chiar
Eram de dat la ziar!

Acum nu ştiu ce-o să iasă
Când ajung disear-acasă.
Parcă văd că-s iscusită
De-ajung iarăşi pedepsită!

Dar vă zic eu altă dată
Ca o zgâtie de fată
S-aşteptaţi! Când vine seara
Ştiţi că iar apare Mara....

17.02.2012, Zavoianu Vali

Radu Adrian Gelu - Abstractă iubire...

Păşind pe cioburi-n destin
iar şi iar tot revin
respirând un venin
a trăi al dezamăgirii festin...

Sărutând în şoaptă privirea
m-a tot ars clocotirea
dorului-n vis aiurea
aşteptându-ţi destăinuirea...

Ne-am iubit abstract-n nori
cu amăgire ca actori,
visului fiindu-i autori
fermecători plutind-n candori...

Iubind iubirea-ţi ţi-o respect,
aşa cred a fi corect
ca în al tău proiect
să fii fericită-n a vieţii traiect...

Mirea Roxana Mihaela - Sentimente pe hartie

A fost frumos, candva demult
Acum ceva e rupt in mine
De inima nu mai ascult
Nu mai sunt legata de tine…

Ceva din cap acum dicteaza
Se poarta-n mine o rascoala
O dilema, ma-acapareaza
Cred ca sufar de vreo boala.

Boala a inimii nebune
Ce innegreste si gandirea
Incearca-acum sa se razbune
Si lucruri rele sa adune.

Dar totusi mai astept putin
Mai e un gram si de lumina
Desi destinul e destin
Inima sa mi-o-ntretina!

(Mirea Roxana Mihaela – Ganduri, 16.02.2012)

Mirea Roxana Mihaela - Bobita

Catelusul meu, Bobita
Cand ma vede-n departare
Repede da din codita
Prin zpada-si face carare
Hop, sare peste portita
Si-mi iese la-naintare
Ma miroase bucuros
Si sare-n doua labute
Stie c-o sa-i dau un os
Dar e un pic cam fricos
De-un dulau ce il pandeste
Si-i fura ce nimereste:
Oase. fleica, mamaliga
Of, flamandul, mereu castiga
Ca-i mai mare si blanos
Pe-deasupra si ciudos
Ca-l iubesc doar pe Bobita
Si ma joc cu a lui codita!

Corina Nica - Broscuţa mea ţestoasă

Cu broscuţa mea ţestoasă
Am rămas singur acasă.
Ne-am jucat şi ne-am distrat
Până când s-a înserat.
Când mămica s-a întors
Casa-era cu susu-n jos.
Zi-mi, broscuţă, ce mă fac?
O-ntrebai! Ea zise: OAC,
Toţi copiii care-mi plac
Numai prostioare fac!

(Corina Nica, 2002)

Corina Nica - Ce-i iarna?

Ce-i iarna? E o poezie
Frumuşică şi zglobie,
Ne acoperă de nea
Nu ne mai vedem de ea.

Ne invită, ea, drăguţa
Să ne dăm cu săniuţa
Cu bujori în obrăjori
Şi la geam cu albe flori.

Cu mânuţe îngheţate
Şi cu zâmbete curate
Ne vedem pe derdeluş
Unde e frumos acuş!

Corina Nica - Copil frumos

Copil frumos, eu te sărut
Şi ochii mei au lacrimi
Eu ştiu că eşti la început
Şi nu ştii tu de patimi.

Mă rog în gând la Dumnezeu
De tine s-aibă grijă
Am fost de mult copil şi eu.
Pe-atunci nu era criză.

Copile scump, s-ajungi sus, sus
Să-ţi meargă totul bine
Şi când părinte ai ajuns
Să te gândeşti la mine.

Corina Nica - Carantină

Aş vrea să-mi dau mai bine seama
De ce mi-aduce ceaiul mama
Probabil am răcit un pic
Şi nu pot înghiţi nimic.

Mă doare capul şi mi-e somn
Dar uite, nici nu pot să dorm.
Strănut din cinci în cinci minute
Şi toţi se tem să mă sărute.

Hapciu, din nou, hapciu, feriţi!
La mine azi să nu veniţi!
Că am intrat în carantină
Am stat desculţ ieri în grădină!

Danutza Popa - De ziua ta !

De ziua ta , mamico,
Primeste - n dar inima mea,
Caci ea cuprinde doruri
Si toata dragostea!
Cu greu tu m- ai crescut
Si nu te- ai plans vreodata,
De cate ori te- am suparat,
Tu n-ai fost suparata..
Vor trece anii ,dar promit
Ca ti voi da alinare,
Voi fi aproape ca sa simt,
Caldura - n scumpa imbratisare!

Vera Craciun - Vine vântul și adie

Vine vântul și adie
Peste iarbă, prin câmpie.
Ce să fie ?
Ce să fie?
Se întreabă supărată
Floarea mica speriată.
Și privește lung în zare…
Este liniște și soare!
Doar parfumul din petală
Vântul-l fură iute… iară!

Danutza Popa - Mama, azi de ziua ta

Mama, azi de ziua ta
Vreau cadou sa -ti daruiesc,
Strop de soare -n al tau suflet
Ce mereu il necajesc!
Ti -am promis de mii de ori
Sa -ti dau zambetul pe fata,
Sa -ti aduc doar note mari ,
Si sa fiu om bun in viata.
Uite,acum o spun din nou,
Mamicuta,te iubesc,
Mi-ai dat viata,m-ai crescut,
Din suflet iti multumesc!

Andrei Nica - Poezia lui Matei

Eu sunt un băiat micuţ
Sunt Matei, cel mai drăguţ
Mă tot duc la grădiniţă
Să mă joc cu o fetiţă.
Frăţiorul meu e bun
Şi în orice zi îi spun
Că am viaţa fericită
Cu familia mea iubită.
Ne jucăm cu ursuleţii
Că aşa fac toţi băieţii.

Ade Laura - A fost o data ...

A fost o data o casuta si cu doi bunici
Si un catel si doi pisici,
O matusa si cu doi copii
Cu prieteni mici…

Am fost si eu acolo
De demult…
Intr-o poveste din trecut
Cu soare si cu raset mult.

Am fost cu totii pe- acolo
Si-am trait
o bucurie fara de sfarsit.

Andrei Nica - Ursuleţul meu de pluş

Ursuleţul meu de pluş
Toată ziua stă sub duş
A căzut bietul de el
În noroiul murdărel.

Face baie şi maimuţa
S-a jucat cu săniuţa
Şi a transpirat, drăguţa,
S-a jucat mult cu Ancuţa!

Corina Nica - Băieţilor mei

Am să scriu o poezie
Pentru toţi copiii mei
Vreau ca fericiţi să fie
Că sunt minunaţi toţi trei.

Versul meu să vă alinte
Glasul meu să vă recite
Şi în fiecare seară
Să ne cânte o chitară.

Îngeraşi să vă sărute
Şi cu voi mereu să fie
Cum sunt literele multe
Pe-astă foaie de hârtie.

Stef Grig - Ma prezint:ma cheama Kiki

Ma prezint:ma cheama Kiki
Si sunt foarte rasfatata
Daca va uitati la foto
Veti vedea-s aristocrata...

Imi place foarte mult lectura
Dar vreau sa incerc si pictura...
Pe Facebook sunt deja vedeta
Invidiata si...cocheta.

Cum acum copii dorm,
Vom mai discuta si maine
Va doresc un somn usor
Ingerii toti sa va mangaie!

Zavoianu Vali - Suflet de copil

Vai ce triste aste locuri
Cuib eu unde să-mi mai fac
Că pe câmp se-nalţă blocuri
Nu mai văd nici un copac.

Plânge mierla şi suspină
Tot zburând în sus şi-n jos
Nimeni nu o mai alină
Plânge fără de folos...

Dar când plânsul îi e-n toi
Iaca vine-o copiluţă
Şi-i dă ea un măturoi
Ca să-şi facă-n el căsuţă.

Fericită şi dibace
Mierla blândă cu un tril
Casă repede îşi face
Într-un zâmbet de copil.

14.02.2012, Zavoianu Vali

Ade Laura - Zarva mare

In casuta cea cu soare
Astazi este zarva mare.
Intr-un colt cam suparat
Sta Azor cu flori pictat.

Pe perete e culoare
Parca-i zi de sarbatoare.
Zeci de flori
In zeci culori.
Nici pisicu n-a scapat
Din alb e un mic tigrat.
Ati ghicit ce s-a-ntamplat?
O cutie de culori
Si o pensula cu pori
Azi Mihai e creator.

Corina Nica - Cântecel

Am o melodie-n minte
Și în felul meu cuminte
Mi-aș dori s-o scriu în carte
Cu creioane colorate.

Să o cânt unei fetițe
Cu rochiță și codițe
Poate și unui băiat
În albastru îmbrăcat.

Poate cântecelul meu
Este preferatul tău.
O să-l scriu să nu-l uităm
Și-ntr-o zi o să-l cântăm.

Zavoianu Vali - O baladă contemporană (despre greiere şi furnică)

De pe-o frunză de mălină
Într-o rază de lumină
A alunecat spăşită
O furnică prea grăbită.
Căutând un drum spre casă
Peste pajiştea cea deasă
Trăncănind ea singurică
Despre greiere adică.
Păi de ce sa zică el
Un leneş şi un rebel
Că ea nu e feminină
Când ea n-are nici o vină
Că munceşte ca nebuna
Toată toată săptămâna.
Şi de ce zică frate
Că ea-i toantă şi nu poate
Să meargă la coafor
Să fie ca un bujor.
O avea şi el dreptate
Că n-am timp să fac chiar toate
Dar când vine seara oare
Şi cere blajin mâncare
Atunci de ce nu contează
Că ea nu se coafează?
E un leneş, un rebel
Dar mi-e tare drag de el
Că de n-aş fi pe pământ
Ar mânca aer şi vânt.
Cum mergea aşa grăbită
O idee inedită
I se înfiripă-n minte
Ce-ar fi să ... să se alinte
Şi să se mai coafeze
Doar să-l impresioneze
Să devină feminină
Ia să vezi atunci vecină!
Acum râde-n sinea ei
Că îi vin aşa idei
Şi pe urmă se gândeşte
Că ea chiar...chiar îl iubeşte
Şi pe seară chiar se jură
Că-i va face-o prăjitură
Şi ştiţi voi de ce i-o face?
Dom"le...fiindcă-l place!

12.02.2012, Zavoianu Vali

Corina Nica - Cum e Mara

Mara nu ma deranjeaza
Toata ziua se distreaza
Trage un pisic de coada
Sau in casa face zarva.

Toti flacaii din oras
Stiu ca Mara-i baietas
Ea cu fete nu se-mpaca
Fiindca plang mereu la joaca.

Mama o invata bine
Sa fie cum se cuvine
Ca o fetita-nteleapta
Si cuminte si desteapta!

Mara face doar ce vrea
Stie si mamica sa
Dar speram ca intr-o zi
Tot ce o-nvatam va sti!

Petre Violetta - Zadarnic

Credeam că încă sunt o primăvară
Cu toamna soră peste vară-n dor
Sărutu-acela pare-acum minor
Presată carte într-o carte rară.

Cu Ana şi Manole împreună
Acolo între vechile coperţi
La margine de întrebări mă cerţi
Şi despărţirea cântă: noapte bună!

În feeria caldă de culori
Eu cânt un anotimp demult trecut:
Vânat şi pradă.Triştii visători
Îşi scot armura şi adorm pe scut.

Extazul cumpănindu-l sub penel
Albastrul ochilor închişi îl pun
Ca gingaşi mâţişorii de alun
Îngălbenind al lacrimii flagel.

Ovidiu Scridon

Poţi să nu crezi nimic din tot ce-am spus,
Poţi să mă uiţi cum uiţi zăpada ce s-a pus,
Poţi să mă cerţi c-am îndrăznit să te opresc,
Însă nu poţi să-mi interzici să te privesc.

În gândul tău tăcut, bănuitor,
Probabil sunt un simplu trecător,
Însă acest neânsemnat, crede-mă, zău,
Îţi poartă chipul în sufletul său.

Şi dacă-n viaţa ta exista el,
Nu-ţi cer să te sacrifici în vreun fel:
Fiindcă nu pot să joc un rol ascuns,
Prietenia ta mi-ar fi de-ajuns.

http://ovidiuscridon.ro/poezie_ovidiu_scridon.php

Mihaela Aldea - Tacerea de inger nu minte...

când, mult şi greu
gândul înnopteză în suflet,
pansează urme scrijelate
de dincolo de furtună,
dezgoleşte spectrul carnal cu care
începe petrecerea împerecherii...
cu un vals de sânge regesc între...
două ventricole şi două atrii.
inima despicată în formă de gheizer
arcuire fierbinte peste tâmpla bolnavă.
decupez urme de paşi înfipţi
pe chip de gheaţă dorinţă
efemeră clipă

Tăcere de înger
nu minte.

Petre Violetta - Mai ninge-mă!

Mai ninge-mă, iubite, cu dorurile tale
În noaptea asta albă, în care nasc poveşti
Cu Feţi Frumoşi şi zâne-n castele siderale,
Mai ninge-mă, iubite, cât încă, iarnă eşti!

Şi viscoleşte-mi trupul, cu zborurile tale,
Opreşte-te din zbucium, pe albele cărări!
Am alizee-n braţe, secundele-s domoale
Te-aştept, iubite, iarăşi, în miez de întrebări!

De ce din ramuri albe, mai plânge câte-o floare
Şi lacrima albastră se-ascunde printre nori?
Când ninge peste mine cu stele şi răcoare
De ce te-aştept pe tine, să mă aprinzi în zori?
..............................................................
Mai ninge-mă, iubite, cu florile tăcerii
Şi-ascunde-mă în tine, de umbrele durerii...

Andreea Alexandra Coman

Este ziua magică a dragostei,
Iubirea zboară-n văzduh, ameţitor.
Cupidon îi dă viaţă speranţei
Să visăm, să credem, că-i al cuplului călător.

El străpunge inimi c-o săgeată,
Şi trezeşte fluturaşii în stomac…
Ne uneşte pe noi într-o singură viaţă
În îngeri ne transformă, cu sufletul curat.

Încearcă să-ţi aminteşti acea zi de decembrie,
Când inimile noastre s-au unit într-un sărut…
Încearcă să păstrezi vise-ntr-o cutie,
Aşa cum cupidon a vrut.

(Andreea Coman- 14 Feb 2012)

Radu Adrian Gelu - N-a fost a fi sărbătoare...

În astă sărbătoare de-nprumut,
pe buza flămândă-n lung sărut,
ţi-aş fi şoptit ca şi cândva iubirea,
dar altceva sortit-a despărţirea...

Sărbătoare tristă-i azi, ziua toată,
nu pot să uit că tu ai vruto uitată.
Iubirea o păstrez, ca nestemată vie
în inima-mi fumurie – a fost să fie?...

Ţi-aş fi dăruit un simbol, o inimioară
roşie ca jarul ce sufletu-mi înfioară,
dar stins e focu-ţi de paie, şi departe
acum îl reaprinzi-n căutările deşarte...

Şoptesc - La mulţi ani iubire, doar ţie
înger amintire enoriaş a inimii abaţie,
celei depărtate urându-i fericirea toată,
păşesc mai departe-n iubirea alungată...

Corina Nica - Mamei mele

Păsărele ciripesc imn frumos de fericire
Aripi ca de îngerași se înalță către cer
Scriu un vers melodios, note pline de iubire
Mamei mele dragi un cântec îmi doresc să îi ofer.

Pentru grija ei și gândul bun cu care m-a crescut
Pentru tot ce-a fost să fie pas firav de început
Pentru nopți de sacrificiu, pentru multele-ntrebări
Pentru toată munca sa și pentru multe, multe sărutări.

Mamă scumpă, ești pe lume zâmbet bun și adevăr
M-am grăbit să cresc și, iată, azi am fire albe-n păr
Tu arăți la fel, frumoasă, înțeleaptă, fericită
Sănătoasă, împlinită și la fel de mult-iubită!

Corina Nica - Valentine's Day

Sărbătorim iubirea noastră azi
Și-n fiecare clipă împreună.
E viața încercare cam nebună
Dar tu să calci pe val fără să cazi.

E ca un cântec dulce de copil
Frumoasa încercare de a fi
Iubindu-te învăț a dăinui
Și te învălui în figuri de stil.

Iar tu te lași atins, la infinit
De glasul meu mereu recucerit
Vei fi alesul meu mereu iubit
De la-nceputul lumii la sfârșit.

Zavoianu Vali - Iarăşi dor

Iubite azi ca-n alte zile
Privesc la casa mea pustie
Şi n-are calendarul file
Câte am eu sa iti spun ţie.

În şemineu nu arde focul
E frig ca-n inimă la mine
În toata casa şi-n tot locul
Şi mi-e atât de dor de tine....

Pe masă arde-o lumânare
Cum arde-n mine dor nebun
Şi nici să plâng nu sunt în stare
Şi-atâtea aş avea să-ţi spun.

În picuri mici se pierde ceara
Prin gânduri cum mă pierd şi eu
Şi tot aşa imi trece seara
Visând la tine dragul meu.

Şi voi dormi o altă noapte
Într-un suspin şi-un pat prea trist
Şi ţi-aş trimite-a mele şoapte
Să-ţi aminteşti că mai exist.

Dar uite azi ca-n alte zile
Privesc la casa mea cea rece
Şi n-are calendarul file
Şi dorul ăsta nu mai trece......

13.02.2012, Zavoianu Vali

A Whisper Away - Aripi

mi-am dorit
să mă nasc cu aripi
sau măcar,
să îmi crească pe parcurs.
aș fi putut să zbor cu trupul
și astfel să îmi închipui
că disip distanța dintre mine și cer.

a nu știi, a nu putea să zbori
mi se pare canon impus
de o prea rece soartă.

da, dar poți să înveți zborul.

prima dată să-ți ridici,
din pământ, capul
și să-ți țintuiești privirea
în plus infinitul de cer.
apoi, să alergi,
cât te ține pieptul
și să continui
să privești înalt,
peste orizonturi.
când ți-ai potrivit
ritmul inimii cu pasul,
închide ochii
și privește cu-auzul.
întinde-ți mâinile
în prelungirea visului
de zbor și...crede!

Tu poți să zbori,
căci sufletul tău
are prin naștere aripi!

Whisper ~ 15 februarie 2012

Zavoianu Vali - Fără Valentine"s Day

Se inventară sărbători iubite
În care oamenii pe rând îşi spun
Iubirea în cadouri spilcuite
Şi dorul în baloane de săpun.

Se inventară paşi în calendare
De parcă oamenii-ar uita să meargă
Să nu spui te iubesc la întâmplare
Baloanele de dor să nu se spargă.

Aşa că mă revolt, sunt împotrivă
Să îmi reglementeze ei iubirea
Şi s-o aşeze sec într-o arhivă
Din care să rămână amintirea.

Şi răzvrătită spun iubirea toată
Şi azi şi mâine şi întotdeauna
Să spună ei pe an numai odată
Şi eu sa spun tot timpul, ca nebuna.

Şi n-au decât să-nveţe a iubi
O zi pe an ca nişte condamnaţi
Eu te iubesc în fiecare zi
Să fim de calendarul lor salvaţi.

14.02.2012, Zavoianu Vali

Stelian Maria - Alt fel de dragoste

M-am asezat pe-o piatra, langa o roata mare,
Si mi-am lasat obrazul sa se-odihneasca-n palma,
Sunt obosit, dar cerul nu-mi cerne indurare,
In lumea asta trista, prea rece si prea calma.

Sunt ametit de-atatea sloganuri pacifiste
De-atati lingai penibili, cu creierele-nvinse,
Politici papa-lapte cu iz-uri anticriste
Ce si suflarea mamei o fransera si-o stinse.

Imi vine sa imi urlu si sa ma duc departe,
Sa-mi las in urma tara si neam si porcarie
De aparat politic corupt si fara carte,
De tara prea senila, ajunsa jucarie.

Bancherii trag doar linii si-asa mai cad popoare,
Ne mor copiii-n brate si noi murim de jale
Si peste tot in lume se plange si se moare,
Dar ce conteaza viata cand toti murim agale ?

Ne-ar trebui fratie, la scara mondiala
Si revoltati sa frangem aceste lanturi grele,
Sa remontam accesul la banci si la sminteala,
La strachina cea goala si muntii de zabrele…

Imi umplu sticla veche cu apa de sub moara,
Si stau o clipa doara, pe piatra ce ma tine
Si-mi urlu cam degeaba, nu-i nimeni sa ma doara,
Si plec, pierdut pe drumuri, maicuta catre tine.

Stelian Maria
Svängsta, 14/02/2012

Zavoianu Vali - Fug de marmură

Cuvântul tău de slavă, prin mine astăzi suie
Dar nu vreau venerarea şi chipul nefiresc
Nu mă preface astăzi, iubite în statuie
Mai lasă-mă femeie în felul meu lumesc.

Nu mă ascunde-n marmuri să nu mai pot nici plânge
Şi pe un soclu rece şi surd nu mă urca
Mai bine mă sărută şi-n braţe tu mă strânge
Mi-e frică de hulubii, ce m-ar putea păta.

Mă baga-n pat cu tine să fierb precum vulcanul
Nu vreau să fiu iubite prea recea ta statuie
Mai lasă-mă cu tine, femeie, să trec anul
Şi-n mine-n loc de slavă,iubirea ta să suie.

Şi zi-mi cuvinte simple, din drag de ochii mei
Iubeşte-mă lumeşte şi dă-mi a ta căldură
Te voi lăsa iubite amorul meu să bei
Să mori trăind în mine, când mă săruţi pe gură.

14.02.2012, Zavoianu Vali

Andreea Alexandra Coman

Viaţa bate câmpii-n lung şi-n lat,
Vrea să găsească tot ce îi e drag.
Într-un colţ de lume să se pitească,
Să atragă dragostea pământească.

Să se ascundă în sufletul tău inert
Hrănindu-se cu zâmbetul inocent…
Poeme de amor să audă din a ta gură,
Amintindu-şi mereu o singură figură.

Să fie fericită doar odată vrea,
Ascunsă în sufletul tău, e amintirea
Că doar ea mereu va fi…
Până când moartea vă va desparţi.

(Andreea Coman- 15 Feb 2012)

Zavoianu Vali - Povestea Marei continuă ( partea a III-a)

Oameni buni azi sunt mai tristă
Staţi o clipă să va spui
Am vazut la grădiniţă
Un copil " al nimanui".
Stătea într-un colţ apatic
Şi cu nimeni nu vorbea
Dar e-atâta de simpatic
Numai daca l-aţi vedea!
Cum ma ştiţi- zgâtie de fată
M-am dus până lângă el
Şi l-am întrebat mirată
De ce stă tot singurel.
Şi mi-a povestit că n-are
Aşa cum am eu o mamă
Şi mi-am zis eu cu mirare
C-a glumit, de bună seamă.
Mai apoi, ajunsă-acasă
Mama mea mi-a explicat
Că-i o treabă serioasă
Şi că e " abandonat".
Şi am plâns, cu tot necazul
Uite-aşa, de mila lui
Mâine o să-i pup obrazul
Lui baiatul nimanui.
Şi-am facut o bocceluţă
Pentru el cu-o jucărie
Pregătită-i pe măsuţă
Să i-o dau cu bucurie.
Şi pe mama am rugat
Fiindcă-i buna şi frumoasă
Să-l aducem pe băiat
De mâine la noi acasă.
Eu sunt mică şi vezi bine
Nu ştiu ce-i " abandonat"
Însă mă gândesc că vine
Mama care l-a lăsat.
De-o cunoaşte careva
Sau ştiţi bine povestioara
S-o-ndrumaţi eu v-aş ruga
La mine acasa, la Mara.

16.02.2012, Zavoianu Vali

Zavoianu Vali - Boroboatele Mariei (partea a II-a)

Ziua bună, sunt eu Mara...
Acea zgâtie de fată
Mă cunoaşteţi de aseară
Fiindcă v-am mai scris odată.
Să vă spun ce ghiduşie
Fără seamăn am făcut
E jale-n bucătărie
Dar....s-o iau de la-nceput.

Am uitat deschisă uşa de la tindă şi pisica
A intrat tiptil în casă făr" s-o văd precum o hoaţă
Şi-a mâncat ca nesătula tot ce-a pregătit mămica
Şi acuma are burta maaaare, cât o dodoloaţă.

Lapte dulce cu cacao, cozonac şi prăjituri
A înfulecat flămânda tot ce a găsit pe masă
De n-a mai rămas nimica, a mâncat cu zece guri
Ştie ea mama ce ştie, de nu o lasă în casă.

Dar nu asta e problema că acum ea-i fericită
Aşezată-i lângă uşă colea blândă pe un sac
Mă priveşte cu mirare şi-n plus toarce liniştită
Însă eu îs supărată şi nu ştiu ce să mă fac.

Voi că sunteţi mari, cu minte, vă întreb cu-ngrijorare
Cum să fac, că mi se pare că eu n-am făcut nimica
Ce-aş putea să spun eu mamei chiar acuma de apare
Să ne ierte pe-amândoua ...şi pe mine şi pisica!

15.02.2012, Zavoianu Vali

Zavoianu Vali - Încântată să vă cunosc

Eu sunt Mara şi aş spune
Că-s o zgâtie de fată
Trei băieţi să se adune
Tot nu sunt cât mine-odată.

De exemplu, mai acuş
Fără nici o greutate
M-am urcat în corcoduş
Sus pe crengile-i înalte.

De mă vede mama-ndată
Iar mă ceartă pe-ndelete
Că nu mă supun odată
Să mă port ca alte fete.

Ieri am rupt un gard de beţe
Din sat de la tanti Veta
Că faceam figuri măreţe
Pe stradă cu bicicleta.

Şi-apoi m-am întors acasă
Cu genunchii ca o sită
Şi-acum Mara cea frumoasă
E şi foarte "pedepsită".

De-aia eu m-am supărat
Şi-oi sta astăzi cocoţată
Să-nţeleagă toţi odat"
Că-s o zgâtie de fată!

14-02-2012, Zavoianu Vali

Radu Adrian Gelu - Dor de tine, dulce privire...

Hrisovul sufletu-mi e înobilat
cu pecetea iubirii tale
desfăşurat-n lumina
constelaţiei de stele
ce-ţi ard în privirea
dulce, mângâiere...

Ochii ţi-s heruvinii ce incită
pana-mi cea ascuţită
a-ţi ciopli în cuvinte
dar şi-n dor fierbinte
icoana frumuseţii
şi dorinţei neostoite...

Însetat în dor de a ta iubire
păşesc vis după izvor
de speranţă, fericire
în lacrimă trec pana
ca să-ţi scrie, să scrie
dorul ce mă mistuie...

Buzele-mi uscate să transpire
vor la al tău dulce sărut
murmurându-ţi şoptire
în tainic vânt şi în gând
dăltuind cel vers-cuvânt
a te aduce lângă mine...

Privirea aprinsă-ţi scapă dorinţa
frământarea ce te doare
a te abţine ţi-e stăruinţa
iubirea ne e tot mai mare
ascultă-mi dorul şi gândul
ascultă-ţi inima ce tresare...

A Whisper Away - Semn de rac

Gândul tăbăcit
de singurătatea unei lacrimi
se-ngroapă
cu taină-nențeleasă
în mântuiri de schit.
Parcă...am auzit
foșnetul unui glas
bătând timid
în fereastra mea
ce dă înspre lume.
Dar, mi s-a părut.
N-a fost nimic.
Era doar ritmul fad
al unei bătăi de orologiu
ce cade peste treapta zilei
cu praf de timp.
M-am născut
cu semnul racului
înzidit sub coaste.
Tumultul pustiu,
încondeiat cu rănile lumii
mă dă doi pași-napoi,
ca să revin.

Whisper ~ 12.02.2012

Petre Violetta - Verde crud

Verde crud (bacovianul) însenină blânda zare
Seva scoate însetată psalmodii de clorofilă
Parcă tremură o umbră în oglinzi retrovizoare
Eu mănînc de raze luna în poem filă cu filă.

Se desferecă o pleoapă cu un sâmbur de lumină
Lăsând ochiului apusul: două emisfere-n cer
Una alteie misterul îl declară şi declină
Alt răspuns abia răsare după înfloriri de ger.

Carusel de răsărituri lângă umbre amuţite
Valsul crinolin şi dalbe lungi reflexe de mătase
Leagănă a ta beţie în şoptitele ispite
A parfum de mugur verde anotimpul vag
miroase.

Învierea de lumină din înaltele altare
Unde candele de aur în sfinţiri îngemănate
Cine poate a-mi răspunde la activa întrebare:
Ochiul magic al iubirii până unde pleoapa bate?

Mihaela Aldea - Candva...

Cândva, eram doar două arip(e)
Mi-e teamă...pe când vom fi... două căderi
Dintre un ieri, desenat cu câteva clipe
Şi-un mâine, cântat de azi...nicăieri.

Cândva, pluteam pe oceanul de rouă
Al minusculului vis, mustind de culori...
Însă, astăzi ucid albul in două...,
Rămânând suspendată nesupusei candori.

Cândva, eram eu... aceiaşi cu mine...
Şi-aripă de vis, şi-aripă de gând.
Cascade, azi au venit în neştire...
Să-mi ucidă... nicăieri cu nicicând.

Augustin Septimiu Ion - Tie

Vad ce-i mai frumos, in tine!
Dumnezeu cand te-a facut,
Cred ca s-a-ntrecut pe sine
Dandu-ti bun, tot ce-a avut.

Iar cum eu in viata asta
Am iubit tot ce-i frumos,
Te-am dorit din prima clipa
Din crestet si pana jos.

Ai avut atatea chipuri
Cu care m-ai mangaiat,
Printre darnice-anotimpuri
Ti-am fost vesnic rasfatat.

Te vreau dragoste, pe tine,
Nu conteaza de-am sa cad.
Stiu ce va urma preabine:
Zbor din rai si pana-n iad.

Vreau plutire si visare,
Tanguire de viori,
Si sa pierd - din intamplare...
Tot sistemul de valori.

Cand ma voi trezi, sau unde,
Cat de mult voi suferi...
Reziduri contractuale -
Ce conteaza-i ”A IUBI”!

Jur ca te iubesc, femeie!
Eu, eternu-ndragostit -
Si de ma nasteam ca tine,
Tot femeie-as fi iubit!

22.10.2011

Radu Adrian Gelu - Alerg dar n-ajung la tine...

Alerg deşi nu mă mişc,
visez deşi eu nu dorm,
întind mâna,
deşi nu te ating,
pipăi timpul orb arzând
gând şi dorinţă...

Alerg iute când domol,
printe patimile cernute,
în iluzii drămuite,
deşi speranţa-i vie,
închid ochii ca să zbor
la privirea-ţi azurie...

Alerg după pasu-ţi agale,
uitat-am să mă şi-ncalţ
prin zăpada mare,
care tot te îndepartă,
deşi inima-ţi în poartă
m-ar aştepta odată...

Alerg în alergarea pustie,
pe cioburile iluziei sparte,
dulce amăgire,
deşi amară-n realitate,
sufletu-mi liber-n colivie
e legat de a ta soartă...