Irina Nedelciu - Scrisoare de bun ramas

De-atâtea gânduri ce-am avut
Atâtea lacrimi am pierdut
Acum... doar seceta apasă
În ochi şi-n inima aleasă

Cobor în haosul uscat
Cu paşii mici în tremurat
Cu-n murmur stins agonizant
În hotărârea ce am luat

Tu ştii.. că te iubesc enorm
Eşti visul meu fulgerător
Ce m-a atins fără scăpare
Şi m-a trezit din moartea mare

Tu ştii ..c-am încercat să fug
De multe ori în plin amurg
Dar, m-am întors mereu sfioasă
Privind la tine, cum îţi pasă

Chiar dacă tu ai refuzat
Să-mi spui, că mă iubeşti cu drag
Eu am ştiut.. şi-am cugetat
Şi sufletul ţi-am sărutat

E foarte trist ce-ţi spun acum
Dar... plec iubite pe alt drum
Un drum ce duce nicăieri
Şi-n care nu sunt primăveri

Nu vreau, în viaţă o povară
Să-ţi fiu pe drumul tău, de vară
Vreau doar iubire tu să ai
Şi fericit să cânţi pe plai

Să cânţi romanţe îndrăgite
Să-ncânţi tu inimi ofilite
Ce triste stau de după porţi
Cu-n licăr stins în ochii morţi

Eşti mult prea bun în harul tău
Cu suflet ungi tot ce e rău
Şi laşi în urma ta o boare
De fericire şi candoare

De ce să stric eu tot ce ai
E viaţa ta, frumoasă-n plai
Cu muzică şi veselie
Ce-ncântă inimi, le învie

Rămâi iubite aşa cum eşti
Plin de iubire şi poveşti
Cu sufletul atins de bun
Şi inima, dulceaţă-n pumn

Te-nchid într-un trecut frumos
În gândul meu tăcut, sfios
Să pot să te găsesc mereu
Când viaţa va lovi din greu

Să iau din dulcea-ţi amintire
Un strop de boare şi iubire
Să pot să păcălesc cu ea
Tot ce e trist în viaţa mea

 Mă iartă dragul meu iubit
Dacă cândva eu ţi-am greşit
Mă iartă, n-am să spun nimic
Când ai s-arunci cuvinte-n plic

Mă iartă dragul meu, te rog
Tot ce-am cântat şi-am scris pe blog
De ţi-au creat doar neplăceri
Iubire a fost şi azi.. şi ieri

Iubire sinceră, curată
În simplitate îmbrăcată
Fără dorinţe de mărire
Sau gânduri de înavuţire

Eu plec acum şi-mi iau amarul
Nu vreau să-l las în urma mea
Vreau să-ţi rămână doar iubirea
Curată-n lacrima de stea