Zavoianu Vali - Celor care nu ştiu să iubească

Golit de vise, orb şi rătăcit
Azi nici o lume nu te mai încape
Nu ştii de ce-ai plecat, de ce-ai venit
Nu ştii de eşti departe sau aproape.

Dormi singur ca un pustnic printre stânci
Îmbrăţişând Morgane şi iluzii
Presari minciuni pe rănile-ţi adânci
C-un suflet de copil îţi faci perfuzii.

Nici în oglindă nu te mai priveşti
Şi muribund arunci cu pietre-n îngeri
E-adevărat, nu eşti capabil să iubeşti
Te stingi pierdut în lista ta de plângeri.

Ţi-ai inventat zăvor, încuietori
Închise-s toate uşile spre tine
Nu ştii dacă trăieşti sau dacă mori
Şi nu mai vezi ce-i rău şi ce e bine.

Golit de vise, orb şi rătăcit
Azi nici o lume nu te mai încape
Nu aştepta în van să fii iubit
Când tu laşi egoismul să te sape.

23.02.2012, Zavoianu Vali