Zavoianu Vali - Nazdravaniile Marei (Mara, partea a VIII-a)

Aşa cum v-am obişnuit
Iată-mă-s, iar am venit!
Am rămas tot zgâtie
Azi, altă năzbâtie!

Dragă pe nepusă masă
Am rămas singură-acasă
M-am sucit, m-am învârtit
Şi-o idee mi-a venit.

Ca să fac ceva fantastic
Cu-a mea mâţă şi-un elastic.
Bun aşa, zis şi făcut
Opera mi-am început.

Mânecile-am suflecat
Şi elasticul l-am luat
Şi am înşirat pe el
Bucuroasă şi cu zel,

Căni, căniţe şi ceşcuţe
Şi ibrice mai micuţe
O tigaie arămie
Tot de prin bucătărie.

Vedeţi voi, că toate ele
Au în coadă găurele
Şi mânere cu folos
De le-am înşirat frumos.

Ceva timp, vă spun, mi-a luat
Fiindcă mama-a adunat
Căni şi ceşti, tigăi o mie
Plin era-n bucătărie!

Însă opera ciudată
Îmi părea neterminată
Şi cum mâţa mea cuminte
Mă privea cu luare-aminte,

Eu elasticul l-am luat
De coadă i l-am legat
Gândindu-mă că-i va place
Mâţei mele să se joace.

Acum ce s-o fi-ntâmplat
Când elasticu-am legat
Doar ea poate să vă spună
C-a fugit ca o nebună!

Şi normal că-n urma ei
Au fugit şi căni, tigăi,
Ceşti şi alte acareturi
Ce găsisem prin bufeturi.

Şi ce fugă-originală!
Cioburi multe, zăngăneală
Şi cu cât mai mult fugea
Hărmălaia se-nteţea.

Încercam să prind pisica
Dar nu reuşeam nimica!
Fugea ca o disperată
După ea...opera toată.

S-a oprit într-un final
Şi elasticul, normal!
Zăcea întins în odaie
C-un ibric şi o tigaie.

Restul....nu mă întrebaţi!
Ştiu că mă priviţi miraţi
Dup-astfel de boroboaţe
Sigur nu m-aţi lua în braţe!

Cum nici mama nu m-a luat,
Ba încă s-a supărat
Şi-am primit şi o dojană
Că n-a rămas nici o cană

Şi nici o ceaşcă întreagă.
Aş fi vrut să înţeleagă
Cum că eu nu am greşit
Ci doar mâţa, c-a fugit.

Dar pun bani la puşculiţă
Şi-o să cumpăr o căniţă
Să bea mama-n ea cafea
Poate,poate m-o ierta.

22.02.2012, Zavoianu Vali