Noapte bună, voi, copii ai Lumii.
Braţele voastre molatece respiră,
Iar ochii-aprind, în vatra viselor, tăciunii,
Ca dintr-un alt tărâm, de bine şi lumină.
Noapte bună, vouă, celor mici...
Tot ce e-n jur motiv de zâmbet şi uimire.
Poveştile cu zmei şi cu pitici,
În piept la voi îşi află ocrotire.
O, cum aş vrea să mă cufund cu voi
În roua începutului de viaţă !
Să-ntorc doar printr-un gest, cărările-napoi,
Să cred ca la-nceput în vis şi în speranţă !
E noapte, dragii mei. Dormiţi uşor.
Ca la sfârşit de scăpătat, poetu-o să vă spună,
– Ca-ntotdeauna când de voi i-e dor –
Noapte bună, voi, copii ai Lumii, noapte bună...
Braţele voastre molatece respiră,
Iar ochii-aprind, în vatra viselor, tăciunii,
Ca dintr-un alt tărâm, de bine şi lumină.
Noapte bună, vouă, celor mici...
Tot ce e-n jur motiv de zâmbet şi uimire.
Poveştile cu zmei şi cu pitici,
În piept la voi îşi află ocrotire.
O, cum aş vrea să mă cufund cu voi
În roua începutului de viaţă !
Să-ntorc doar printr-un gest, cărările-napoi,
Să cred ca la-nceput în vis şi în speranţă !
E noapte, dragii mei. Dormiţi uşor.
Ca la sfârşit de scăpătat, poetu-o să vă spună,
– Ca-ntotdeauna când de voi i-e dor –
Noapte bună, voi, copii ai Lumii, noapte bună...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu