Stelian Maria - Alt fel de dragoste

M-am asezat pe-o piatra, langa o roata mare,
Si mi-am lasat obrazul sa se-odihneasca-n palma,
Sunt obosit, dar cerul nu-mi cerne indurare,
In lumea asta trista, prea rece si prea calma.

Sunt ametit de-atatea sloganuri pacifiste
De-atati lingai penibili, cu creierele-nvinse,
Politici papa-lapte cu iz-uri anticriste
Ce si suflarea mamei o fransera si-o stinse.

Imi vine sa imi urlu si sa ma duc departe,
Sa-mi las in urma tara si neam si porcarie
De aparat politic corupt si fara carte,
De tara prea senila, ajunsa jucarie.

Bancherii trag doar linii si-asa mai cad popoare,
Ne mor copiii-n brate si noi murim de jale
Si peste tot in lume se plange si se moare,
Dar ce conteaza viata cand toti murim agale ?

Ne-ar trebui fratie, la scara mondiala
Si revoltati sa frangem aceste lanturi grele,
Sa remontam accesul la banci si la sminteala,
La strachina cea goala si muntii de zabrele…

Imi umplu sticla veche cu apa de sub moara,
Si stau o clipa doara, pe piatra ce ma tine
Si-mi urlu cam degeaba, nu-i nimeni sa ma doara,
Si plec, pierdut pe drumuri, maicuta catre tine.

Stelian Maria
Svängsta, 14/02/2012