Gavril Cati - Culori

Zapada si petalele de crin
Si floarea mea din voalul de mireasa
Si vorba nerostita, cand suspin,
Privirea peste timp, neanteleasa.

In zare mare, mai departe cer.
Nu-ma-uita, purtand prin timp sperante,
Si mai adanc, in irisi adevar.
Imprastiat in sute de nuante.

In cete, flori de mac, pe camp, arzand,
Si sangele in goana prin artere,
Furia mea-ngropata in pamant
Si-n ochii mortii, urlet de durere.

Tradarea lunii-n noptile pustii,
Pamantul aruncat peste sicrie
Culoarea mortii-n sufletele vii
Si oda zilei care o sa fie.