ne-am înclinat de frunţi iubirea până am zdrobit-o la pământ
ciobitul nu mai avea noaptea prinsă-n balansoar
ca o spinare ruptă
şi al treilea ochi de sticlă ne veghea bezmetic închinatul
era doar un pustiu de vorbe în disperarea genunchiului
de pătimaşe de trepte cocoţate-n inimi
te-am sunat să-ţi spun astăzi
de te am în mine ne avem hulpavă gură fără dinţi
neiubire la ofertă
nesocotirea de ne-ar apuca pe toţi de tâmple
ar fi doar telefonul lăsat să urle înserarea din pereţi
dar pieptului tău nu-i plac gările cu orare personale
nici ferestrele deschise-n gândul meu
aş vrea să te trimit la dracu
cu tot albul tău deşirat din vene
dar cine să mai aibă răbdare de îngropăciune
a mai rămas o vodkă pe noptiera ce musteşte a zi
ca o spinare ruptă
şi al treilea ochi de sticlă ne veghea bezmetic închinatul
era doar un pustiu de vorbe în disperarea genunchiului
de pătimaşe de trepte cocoţate-n inimi
te-am sunat să-ţi spun astăzi
de te am în mine ne avem hulpavă gură fără dinţi
neiubire la ofertă
nesocotirea de ne-ar apuca pe toţi de tâmple
ar fi doar telefonul lăsat să urle înserarea din pereţi
dar pieptului tău nu-i plac gările cu orare personale
nici ferestrele deschise-n gândul meu
aş vrea să te trimit la dracu
cu tot albul tău deşirat din vene
dar cine să mai aibă răbdare de îngropăciune
a mai rămas o vodkă pe noptiera ce musteşte a zi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu