marți, 14 august 2012

Cum mi-am petrecut inflorirea… de Cristina Maroiu

Intr-o zi,
sub coastele mele
si-a facut cuibul un soim.
De la el am luat curajul
sa ma avant
fara frica de inaltime,
pe cararile din ceruri!

Intr-o alta zi,
porumbeii voiajori
mi-au aratat cum sa infrunt
lucida,
jocul la ruleta al dansului
inventat…
Dupa ce m-au dezlegat la picioare,
mi-au zis doar ca trebuie
sa uit tot ceea ce stiam
despre aerodinamica,
atunci cand ma arunc
cu aripile curate,
in Marele Nicaieri!

…Sa las zborul ,
sa-si urmeze…zborul!

Apoi, in ziua aceea
in care a fost scris
ca ai sa apari...
te-am intalnit!
Aveai o jumatate de suflet
aproape vindecata,
pe cand cealalta era data,
fara speranta,
la rubrica “pierdute”.
Ti-am legat temeinic
sireturile peste amintiri,
ca sa nu ti se desire
la rascruce de anotimpuri,
iar tu mi-ai luat de mana visele,
si le-ai privit in ochi!

…Astfel m-ai invatat
sa infloresc, zi de zi,
pentru totdeauna!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu