Sunt supărat pe lume și ce-i dacă?
Motivul niciodată nu-l voi spune,
Și supărarea asta o să-mi treacă,
Peste ea nici soarele n-apune!
Sunt supărat pe lume, nu pe viață,
Aici mă simt doar musafir și-atât,
Din supărare omul mai învață
Că și frumosul poate fi urât!
............................................
De după nouri soarele apare,
Lumina lui din mine o ascult-,
Eu supărat pe lume? vi se pare,
Când mă citiți, m-am împăcat demult...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu