Când mama e bolnavă... de Nicoara Nicolae-Horia

Când mama e bolnavă
Şi geme de durere,

Cuvântul ei din slavă-
„O, Doamne, dă-mi putere!”

Mi se coboară-n suflet
Tăcut, ca un jungher
Şi-aşa mă simt de singur
Şi de nimic sub cer!

Aş vrea! dar nu m-ajută
Cuvântul îndeajuns
Şi mâna mea e slută
Şi ochiul meu de plâns.

„Eu mor! tu ia aminte,
Copchilul meu, de-acum
Ai grijă de cuvinte,
Mergi sănătos pe drum...”

Duminică-i de-acuma
Şi-n veci în tot ce spun,
Mi-e tulburată huma
Sub care mă supun.

Iertaţi-mă, prieteni,
Pentru această vamă,
Nu-i brad fără de cetini,
Nu-i fiu fără de mamă...

Duminică, 8 Noiembrie 2009, spre seară...